Cultura se scumpeşte în Parlament!

  • Timbrul cultural merge uşor spre adoptare, cu largul concurs al parlamentarilor
    Comisia de Buget din Camera Deputaţilor a avizat favorabil legea care scumpeşte cu 1 leu fiecare carte şi celelalte produse culturale

Imagini pentru timbrul culturalReprezentanţii producătorilor de cultură atrag atenţia publicului că, în ciuda asigurărilor unor politicieni, timbrul cultural are un traseu tot mai lin prin comisiile parlamentare, existînd pericolul real ca această lege care scumpeşte produsele culturale şi, implicit, limitează accesul publicului la ele să fie în final adoptată.  

În primul rînd, Comisia de Buget a Camerei Deputaţilor a avizat ieri (8 septembrie) favorabil controversata iniţiativă de stabilire a unui timbru cultural de 1 leu pentru orice carte de beletristică, cu susţinerea semnatarilor de la UDMR şi PNL ai proiectului, prezenţi în sală. Proiectul de lege, care a generat numeroase dezbateri în primăvara acestui an, rămâne astfel doar în discuţia Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor.

În al doilea rînd, Comisia de Cultură a Senatului se va pronunţa săptămîna viitoare cu privire la propunerea de abrogare a legii Timbrului Cultural (35/1994), după aprinse dezbateri care au avut loc în ultimele două săptămîni. Iniţiatorul proiectului de abrogare, deputatul Mihai Sturzu, le-a atras atenţia colegilor senatori că abrogarea timbrului cultural „înseamnă abrogarea comunismului din cultura română“, opinie cu care sîntem întru totul de acord.

Timbrul cultural reprezintă o  sumă care trebuie plătită de românii care achiziţionează orice carte de beletristică (2%), bilet la spectacol (5%)  de teatru, de cinema sau  de muzică (inclusiv la Festivalul George Enescu, aflat în desfăşurare), produse muzicale (2%), opere de arta  (0,5%) şi proiecte de arhitectură  pentru orice tip de constructie (0,5‰ din valoarea investiţiei ) etc. Aceste sume se fac venit în beneficiul unor asociaţii de creatori care de cele mai multe ori nu au nici o contribuţie la acel act cultural şi care folosesc sumele de banii în mod netransparent.  Producătorii de cultură şi institutiile publice (teatre, filarmonici, primării etc.) sînt obligate să asigure în mod gratuit colectarea acestor sume şi virarea catre entitatile private. Este un sistem de suprataxare cu beneficiari privaţi unic în lume. În plus, autorii operelor sînt deja remuneraţi de producători potrivit legii 8/1996, a drepturilor de autor, pe baza negocierii libere între cele două părţi, de aceea un timbru cultural nu are o justificare nici din acest sens.

Mai mult, întrucât producătorii de cultură din România nu pot scumpi produsele mai mult decât o susţine piaţa (iar România este o ţară cu un consum minimal de cultură/cap de locuitor), aceşti bani se iau direct din veniturile producătorilor, fiind vorba despre o prejudiciere evidentă a unor operatori economici. O astfel de prevedere legislativă nu mai există nicăieri în lume, pentru nici un segment cultural, conform tuturor scrisorilor transmise de Federaţia Editorilor din Europa, Asociaţia Internaţională a Editorilor şi Federaţia Internaţională a Producătorilor de Muzică.

Avocatul Poporului a fost sesizat pe 13 mai de Asociaţia Editorilor din România cu un memoriu de neconstituţionalitate a legii 35/1994, care instituie Timbrul cultural, iar sesizarea a fost însoţită de o petiţie împotriva acestei legi anacronice pe care s-au strâns 12.604 semnături în toate librăriile din România. 

Federaţia Editorilor din România, Uniunea Producătorilor de Fonograme din România, Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole din România precum şi alte organizaţii reprezentand majoritatea producătorilor de cultură s-au pronunţat în repetate rînduri împotriva acestui mecanism al timbrului cultural, inexistent în nici un alt sistem legislativ modern din Uniunea Europeană şi din nici un alt stat civilizat.

Semnatari
Federaţia Editorilor din România
Uniunea Producătorilor de Fonograme din România
Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole din România
 
9 septembrie 2015