- Timbrul cultural merge uşor spre adoptare, cu largul concurs al parlamentarilor
● Comisia de Buget din Camera Deputaţilor a avizat
favorabil legea care scumpeşte cu 1 leu fiecare carte şi celelalte produse
culturale
În primul rînd,
Comisia de Buget a Camerei Deputaţilor a avizat ieri (8 septembrie) favorabil
controversata iniţiativă de stabilire a unui timbru cultural de 1 leu pentru
orice carte de beletristică, cu susţinerea semnatarilor de la UDMR şi PNL ai
proiectului, prezenţi în sală. Proiectul de lege, care a generat numeroase
dezbateri în primăvara acestui an, rămâne astfel doar în discuţia Comisiei de
Cultură din Camera Deputaţilor.
În al doilea rînd,
Comisia de Cultură a Senatului se va pronunţa săptămîna viitoare cu privire la
propunerea de abrogare a legii Timbrului Cultural (35/1994), după aprinse
dezbateri care au avut loc în ultimele două săptămîni. Iniţiatorul proiectului
de abrogare, deputatul Mihai Sturzu, le-a atras atenţia colegilor senatori că
abrogarea timbrului cultural „înseamnă abrogarea comunismului din cultura
română“, opinie cu care sîntem întru totul de acord.
Timbrul cultural
reprezintă o sumă care trebuie plătită
de românii care achiziţionează orice carte de beletristică (2%), bilet la
spectacol (5%) de teatru, de cinema
sau de muzică (inclusiv la Festivalul
George Enescu, aflat în desfăşurare), produse muzicale (2%), opere de arta (0,5%) şi proiecte de arhitectură pentru orice tip de constructie (0,5‰ din valoarea investiţiei ) etc. Aceste sume
se fac venit în beneficiul unor asociaţii de creatori care de cele mai multe
ori nu au nici o contribuţie la acel act cultural şi care folosesc sumele de
banii în mod netransparent. Producătorii
de cultură şi institutiile publice (teatre, filarmonici, primării etc.) sînt
obligate să asigure în mod gratuit colectarea acestor sume şi virarea catre
entitatile private. Este un sistem de suprataxare cu beneficiari privaţi unic
în lume. În plus, autorii operelor sînt deja remuneraţi de producători potrivit
legii 8/1996, a drepturilor de autor, pe baza negocierii libere între cele două
părţi, de aceea un timbru cultural nu are o justificare nici din acest sens.
Mai mult, întrucât
producătorii de cultură din România nu pot scumpi produsele mai mult decât o
susţine piaţa (iar România este o ţară cu un consum minimal de cultură/cap de
locuitor), aceşti bani se iau direct din veniturile producătorilor, fiind vorba
despre o prejudiciere evidentă a unor operatori economici. O astfel de
prevedere legislativă nu mai există nicăieri în lume, pentru nici un segment
cultural, conform tuturor scrisorilor transmise de Federaţia Editorilor din
Europa, Asociaţia Internaţională a Editorilor şi Federaţia Internaţională a
Producătorilor de Muzică.
Avocatul Poporului
a fost sesizat pe 13 mai de Asociaţia Editorilor din România cu un memoriu de
neconstituţionalitate a legii 35/1994, care instituie Timbrul cultural, iar
sesizarea a fost însoţită de o petiţie împotriva acestei legi anacronice pe
care s-au strâns 12.604 semnături în toate librăriile din România.
Federaţia
Editorilor din România, Uniunea Producătorilor de Fonograme din România, Asociaţia
Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole din România precum şi alte
organizaţii reprezentand majoritatea producătorilor de cultură s-au pronunţat
în repetate rînduri împotriva acestui mecanism al timbrului cultural,
inexistent în nici un alt sistem legislativ modern din Uniunea Europeană şi din
nici un alt stat civilizat.
Semnatari
Federaţia
Editorilor din România
Uniunea
Producătorilor de Fonograme din România
Asociaţia
Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole din România
9 septembrie 2015
sursa: observatorcultural.com