„Basme şi poveşti din Şcheii Braşovului”, poveşti locale uitate, readuse în actualitate

Finalul acestui an va aduce o nouă carte de poveşti şi basme dedicate vechiului cartier al Şcheilor, dar şi de pe alte meleaguri ardelene, un demers cultural-educativ atractiv, dedicat recuperării şi valorificării unor lucruri care în urmă cu o sută de ani constituiau părţi însemnate din educaţia primită, acasă şi la şcoală, de copiii din Braşov. Astfel, „Basme şi poveşti din Şcheii Braşovului şi  de pe alte  plaiuri ardelene” este un proiect implementat de Editura Libris, în parteneriat cu Asociaţia „Libris Cultural” şi cu Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi, în perioada iulie-noiembrie 2015. Astăzi, aceste poveşti, care constituie o parte din patrimoniul imaterial al comunităţii braşovene, sunt prea puţin cunoscute. Ilustraţiile cărţii vor fi realizate de artista braşoveană Liana Stănescu, care va aduce în faţa cititorilor personaje, costume şi locuri inspirate cu precădere din spaţiul braşovean şi ardelean.  Prin intermediul proiectului, fabuloasa lume a poveştilor va fi  îmbogăţită cu personaje noi ca Inimosul, un fecior viteaz care nu cunoştea frica, Aura, prinţesa din copac, prinţul Emin, Busuioc şi Brânduşa, zmeul Boloboc şi sora Marasia, harnicul plugar Petrea al Moşului sau baba Cremenea. Unele dintre legendele locale povestesc despre oameni, care prin activitatea lor, au devenit simboluri ale braşovenilor şi ale idealurilor lor de libertate si egalitate, iar altele îi introduc pe cititori în lumea copilăriei şi a basmelor, spuse de bătrâni şi de păstori. În cele patru luni în care proiectul va fi derulat, pe lângă activitatea de editare şi tipărire a cărţii vor avea loc acţiuni din domeniul educaţiei nonformale, în librăria Şt. O Iosif şi în şcolile partenere, implicate în proiect. Activităţile desfăsurate în cadrul proiectului sunt: lecturi publice, proiecţii de poveşti, ateliere de povestit, dedicate părinţilor şi bunicilor. 
 
„Volumul «Basme şi poveşti din Şcheii Braşovului şi de pe alte plaiuri ardelene» a fost ales pentru a fi finanţat de către juriul de experţi ai Administraţiei  Fondului Cultural Naţional, pe baza unui punctaj foarte apropiat de cel maxim, în urma unei jurizări la care s-au prezentat concurenţi de mare prestigiu,  ca edituri ale unor institute de cercetare şi universităţi, dar şi edituri private de primă mărime din Bucureşti, Iaşi sau Cluj-Napoca. Prin urmare, câştigarea acestui proiect reprezintă pentru comunitatea braşoveană şi mai ales pentru şcheieni un motiv de bucurie,  mai ales în contextul în care este a doua oară când  un proiect editorial braşovean aduce în faţa publicului patrimoniul imaterial al Şcheilor” a declarat domnul Vasile Bideţ,  preşedintele Uniunii Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi.
 
„Aldea cel Isteţ”, Hagi Theodor Braşoveanul şi Eustatie Grid
 
Prima poveste locală recuperată prin acest volum este o povestire  istorică, „Aldea cel Isteţ” o poveste frumoasă despre curaj, iscusinţa mintii, camaraderie si omenie, în care personajul principal este un român, pe numele său Aldea, originar din Şcheii Braşovului, un neguţător iscusit, dar şi un mare crescător de cai şi vite, pe care le vindea în Imperiul Otoman.  
 
O altă poveste care merită să fie restituită comunităţii braşovene actuale, este aceea a unui băiat harnic din Şcheii Braşovului, care în anul 1825, la vârsta de 12 ani, cobora de pe plaiurile înalte ale Carpaţilor impreună cu păstorii braşoveni tocmai la Galaţi, unde a intrat ca ucenic la prăvălia unui mare neguţător, Hagi Theodor Braşoveanul. După 15 ani de ucenicie, băiatul, pe numele sau Vasile Frigător, se decide să pornească o afacere pe cont propriu în Galaţi, dar întâi merge la Ierusalim, iar când se întoarce, aduce numeroase mărfuri coloniale. În următorii 25 de ani, hagi Vasile Frigator a pus bazele unei afaceri impresionante, bazată pe importul de delicatese din Orient, dar şi de braşovenii (mărfuri braşovene: ustensile din metal, unelte, veselă, obiecte de uz casnic). 
 
A treia povestire istorică este aceea a lui Eustatie Grid, un preot erudit, cu studii la Universitatea din Halle (Germania), care a fost trimis în delegaţie la Petersburg, în scopul de a cere sprijin material ţarinei Elisabeta pentru refacerea Bisericii Sfântul Nicolae şi a primei şcoli româneşti din Şcheii Braşovului. Fiind o persoană educată şi cu purtări alese, Eustatie Grid a reuşit să obţină sprijinul împărătesei pentru comunitatea ortodoxă din Braşov si astfel Elisabeta Petrovna i-a oferit nenumărate daruri şi a decis ca toţi banii care se vor aduna în bisericile din Rusia şi Siberia, timp de patru duminici, să fie donaţi românilor din Şcheii Braşovului. Povestea istoriseşte aventura fabuloasă a acestui român neînfricat, care, trecând peste capcanele întinse de Patriarhul Rusiei şi de nenumăraţi tâlhari întâlniţi în drumurile sale, s-a întors în Braşov cu câteva căruţe mari încărcate cu daruri scumpe: sute de cărţi bisericeşti şi şcolare, odăjdii preoţeşti şi obiecte pentru săvârşirea liturghiei, dar si o suma imensă de galbeni, cu care obştea românilor din Şcheii Braşovului a reuşit să restaureze biserica şi şcoala.   
 
Poveştile de viaţă ale acestor personalităţi, ilustrează ideile cultivate de secole de comunitatea multiculturală braşoveană: curajul, libertatea, egalitatea, spiritul antreprenorial şi sprijinul reciproc.
 
Autor: Iulian CUIBAR
sursa: bzb.ro