În România, în ultimii 20 de ani, în ceea ce acum se numeşte „industrie
editorială” (tot e bine, se putea şi mai rău, anume să se numească
„agricultură editorială”) au avut loc mutaţii şi transformări majore.
Una dintre ele este aceea că publicarea unui „bestseller internaţional”
în limba română poate fi aproape sincronă cu apariţia acelei cărţi în
limba de baştină. Pentru a atinge această performanţă, viteza cu care se
poate acum negocia cumpărarea drepturilor de autor este complementară
vitezei cu care se traduce volumul. Instituţia tradiţională a
traducătorului literar nu mai poate ţine pasul cu ritmul „industrial” al
planurilor editoriale (de fapt de marketing editorial). Aşa stând
lucrurile, editurile apelează din ce în ce mai des la firme specializate
în traduceri, unde cărţoiul într-o limbă străină este dat în lucru mai
multor „traducători”, fiecăruia câte un fascicul, apoi lucrurile sunt
puse cap la cap şi gata versiunea în limba română.
Cu cât mai mulţi „traducători” lucrează pe aceeaşi carte, cu atât
aceasta va putea apărea mai repede. Viteza a devenit, în nu puţine
cazuri, criteriul determinant în apariţia versiunii în limba română a
unei cărţi de „succes internaţional”. Asta înseamnă că ceea ce odinioară
era considerată o artă (a traducerii textului literar) devine o
prestare de servicii (de traducere). Când nu au de tradus cărţi,
atelierele de transpunere într-o limbă oarecare a unui text din altă
limbă produc tălmăciri de prospecte de medicamente, instrucţiuni de
utilizare a tirbuşoanelor profesionale, meniuri pentru restaurantele cu
specific „exotic”, certificate de moştenitor, procuri notariale, acţiuni
judecătoreşti, diverse alte „înscrisuri” etc.
Iar ăsta este numai începutul. Sfârşitul va fi atunci când editorii vor
apela la GOOGLE translate pentru „traducerile literare”. Şi va veni apoi
şi momentul când o carte va fi „la un click distanţă” – cum se spune –
de apariţia în ediţie electronică, simultan, în absolut toate limbile
pământului. „Globalizarea” va învinge definitiv, cum odinioară a învins
„cooperativizarea”. Şi cam cu aceleaşi efecte.
Autor:
Lucian Vasilescu
sursa: zf.ro
