Filosoful de origine română Serge Moscovici, "părintele" psihologiei sociale, a murit

Filosoful francez de origine română Serge Moscovici, considerat "părintele" psihologiei sociale şi teoretician al ecologiei, a murit duminică [16 noiembrie a.c.], la vârsta de 89 de ani.

Director al Şcolii de Înalte Studii de Ştiinţe Sociale (l'Ecole des hautes études en sciences sociales) din Paris şi profesor la New School for Social Research din New York, Serge Moscovici a lăsat în urma sa o operă solidă în domeniul ştiinţelor sociale, a predat cursuri universitare şi a scris lucrări de epistemologie, psihologie socială şi antropologie politică, informează linternaute.com.

Contribuţia sa teoretică la ştiinţele sociale, considerată majoră în a doua jumătate a secolului al XX-lea, se articulează în jurul reprezentărilor sociale construite pentru a explica provocările ecologice, crizele economice şi bioetica. În cendrul gândirii sale s-au aflat teme precum denunţarea "gândirii sociale", demonstrarea limitelor sociologiei raţionaliste şi psihologia comportamentelor colective.

Serge Moscovici a promovat teoria nomadismului ca o necesitate a cercetării şi acest fapt explică marele său apetit pentru viaţă şi cunoaştere, ca şi originalitatea sistemului său filosofic. Filosoful de origine română a jucat apoi un rol esenţial în apariţia ecologiei politice.

Născut în 1925, într-o familie evreiască din Brăila, marcat de divorţul părinţilor şi abandonat de mamă, Serge Moscovici a avut o copilărie dificilă, petrecută în mai multe familii. Exclus de la liceu în 1938, pe baza legilor antisemite din epocă, a reuşit să scape cu viaţă după pogromul din 1941 implementat de legionarii fascişti din Garda de Fier din Bucureşti. "Ce am văzut atunci mi-a schimbat pentru totdeauna viziunea pe care o aveam despre oameni", spunea renumitul filosof.

A petrecut mai mulţi ani într-un lagăr de muncă forţată, până la sosirea trupelor sovietice în România, la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. A fugit în Franţa în 1948 şi a studiat la Sorbona, luându-şi doctoratul cu cu teza "La Psychanalyse - son image et son public".

Potrivit site-ului editurii Polirom, Serge Moscovici a publicat numeroase lucrări, articole şi capitole în volume colective. Din 1979 a devenit director al Laboratorului European de Psihologie Socială. A primit mai multe distincţii, printre care titlul de Ofiţer al Legiunii de Onoare, doctor honoris causa al London School of Economics, al Universidad Nacional Autónoma de México, precum şi al universităţilor din Bologna, Bruxelles, Geneva, Glasgow, Pécsi, Roma şi Sevilla.

În 2003 a fost recompensat cu premiul Balzan pentru întreaga activitate în psihologia socială. În 2007, American Psychological Association şi European Federation of Psychologists' Associations i-au conferit premiul Wundt­-James pentru activitatea deosebită în domeniul psihologiei sociale. În 2010 i s-a decernat premiul Nonino "Master of His Time" pentru întreaga activitate.

Cei mai importanţi psihosociologi din lume i-au fost colaboratori. Dintre lucrările publicate se remarcă "La Psychanalyse, son image et son public" (1961/1976), "Essai sur l'histoire humaine de la nature" (1968/1977), "Social Influence and Social Change" (1976), "L'Age des foules: un traité historique de psychologie des masses" (1981), "Social Representations: Explorations in Social Psychology" (2000), "De la Nature. Pour penser l'écologie" (2002). La editura Polirom filosoful de origine română a mai publicat volumele "Psihologia socială sau maşina de fabricat zei" (1997) "Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt" (1998) "Cronica anilor risipiţi" (1999), "Urmele timpului. Serge Moscovici în dialog cu Adrian Neculau" (2002).

de Florin Badescu - Mediafax