Centrul de Cultură din Târgu Jiu denunţă ”erori” în reclama cu Brâncuşi şi cere ”corecţie imediată”

Reprezentanţii Centrului de Cultură ”Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu spun, referitor la reclame ale CEC Bank cu imaginea şi vocea marelui artist, că nu împărtăşesc ”folosirea în mod eronat” de date şi imagini cu sculptorul, solicitând ”o corecţie imediată a erorilor”.

Reprezentanţii Centrului Municipal de Cultură ”Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu arată, joi, într-un comunicat de presă, referitor la reclame ale CEC Bank în care este folosită imaginea marelui sculptor, că ”orice demers cu privire la viaţa şi opera lui Brâncuşi, care poate induce opiniei publice informaţii false sau deformate”, poate aduce grave prejudicii de imagine sculptorului.

Centrul Municipal de Cultură «Constantin Brâncuşi» consideră că orice demers cu privire la viaţa şi opera lui Brâncuşi, care poate induce opiniei publice informaţii false sau deformate, fără o documentare prealabilă şi consultarea unor specialişti de marcă în domeniu, poate aduce prejudicii grave de imagine celui denumit părintele sculpturii moderne”, se arată în comunicatul citat.

De asemenea, reprezentanţii centrului precizează că nu împărtăşesc ”folosirea în mod eronat a unor date şi imagini reprezentative pentru destinul creator” al artistului, meţionând că se impune ”o corecţie imediată a erorilor apărute”.

”Înţelegem dorinţa CEC Bank de a-şi asocia numele unei mari personalităţi artistice de valoare universală aşa cum este Constantin Brâncuşi, dar nu împărtăşim folosirea în mod eronat a unor date şi imagini reprezentative pentru destinul său creator. Considerăm, totodată, că se impune o corecţie imediată a erorilor apărute, în acest fel putând face proba respectului pe care îl purtăm întregii moşteniri brâncuşiene”, se mai arată în comunicatul Centrului Municipal de Cultură ”Constantin Brâncuşi”.

Pe lângă comunicatul de presă, Centrul Municipal de Cultură ”Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu a făcut public şi un punct de vedere al Soranei Georgescu Gorjean, fiica arhitectului care a proiectat ”Coloana fără sfârşit” de la Târgu Jiu, aceasta menţionând că vocea artistului nu a fost niciodată înregistrată şi, ca urmare, nu ar putea să fie folosită în nicio reclamă video sau audio.

”Se ştie că vocea lui Brâncuşi nu a fost niciodată înregistrată, deci este clar că ceea ce se aude este o făcătură. În plus, vocea vehiculează informaţii false şi chiar periculoase. Am văzut recent o reclamă CEC Bank în care bine-cunoscutul autoportret fotografic al lui Constantin Brâncuşi din 1934, supus unui trucaj electronic, îşi mişcă buzele, rostind cu glas tare anumite afirmaţii. Publicul neavizat poate crede că cele ce aude sunt chiar vorbele artistului! Brâncuşi-ul din 1934 vorbeşte despre «Coloana fără sfârşit» din 1938, precizând că ideea i-a dat-o şurubul de teasc. Nu există în acest sens nimic scris de artist, doar relatări ale moştenitorilor lui, făcute mult după dispariţia artistului”, precizează Sorana Georgescu Gorjean.

Aceasta menţionează că imaginile folosite în reclama CEC Bank provin de la Centrul ”Pompidou” din Paris, care în anul 2011 a editat un DVD cu imagini de arhivă despre Brâncuşi.

”În clip sunt prezentate imagini legate de demontarea coloanei de lemn de la Voulangis, din 1927, precum şi momente de la ridicarea coloanei metalice la Târgu Jiu în 1937, imagini preluate din DVD-ul realizat de Centrul «Pompidou» în 2011. Fotografia vorbitoare se referă şi la afirmaţii fanteziste vehiculate peste ani pe Internet - «Cineva a măsurat-o. Altcineva spune că reprezintă simbolic anul când ţara noastră a intrat în război». Coloana are 15 module, două semimodule şi un mic soclu - numărul acestora nu are nicio legătură cu anul 1916”, susţine Sorana Georgescu Gorjean.

Ea pune la îndoială şi limba pe care o foloseşte Brâncuşi în reclama respectivă, în contextul în care sculptorul şi-a petrecut ultima parte a vieţii departe de ţară, în Franţa, unde nu mai folosea limba română.

”În reclamă, Brâncuşi vorbeşte româneşte. Nu avem nicio siguranţă că cugetările consemnate de artist în franceză ar fi sunat în limba maternă chiar aşa cum le rosteşte fotografia! Totodată, este bine cunoscută declaraţia sculptorului din 17 februarie 1922, adăugată de mâna sa alături de semnătură, pe un manifest în apărarea lui Tristan Tzara, atacat într-un articol xenofob: «En art il n’y a pas d’étrangers» – «În artă nu există străini”. Sensul celor rostite de poză este chiar opus celor scrise de artist. Aflăm astfel cu surprindere că «În artă nu trebuie să existe străini!». Am auzit cu urechile mele aceste vorbe şi m-am îngrozit!”, mai afirmă Sorana Georgescu Gorjean.

Aceasta le cere reprezentanţilor CEC Bank să nu mai folosească imaginea lui Brâncuşi în reclame video şi audio, considerând ”o impietate” să i se atribuie artistului gânduri şi afirmaţii neverificate.

”Domnilor bancheri, lăsaţi-l pe bietul Brâncuşi în pace şi nu-l mai batjocoriţi! Socotim o impietate să i se atribuie artistului gânduri şi afirmaţii fără o atentă verificare, precum şi să i se folosească imaginea pentru o reclamă. Ansamblul de la Târgu Jiu aşteaptă includerea în patrimoniul UNESCO. O lucrare unicat cum este «Cuminţenia Pământului» este ameninţată cu dispariţia din circuitul public. O instituţie importantă ca CEC Bank şi-ar putea manifesta preţuirea faţă de sculptor în alt mod decât prin animarea fotografiei sale, de pildă, ajutând la păstrarea în ţară a unei capodopere brâncuşiene unice”, mai menţionează Sorana Georgescu Gorjean.

În reclama CEC Bank imaginea lui Constantin Brâncuşi apare însoţită de o voce care transmite următorul mesaj: ”Şurubul de teasc, el mi-a dat ideea «Coloanei fără sfârşit». Eu aşa îi zic «Coloana fără sfârşit».

Cineva a măsurat-o, altcineva spune că reprezintă simbolic anul în care ţara noastră a intrat în război. Ea este simplu un proiect de coloană care mărită ar putea sprijini bolta cerească. Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe, iar vederea în depărtare e ceva. Când ajungi acolo e cu totul altceva”.

Autorităţile locale din Târgu Jiu nu pot să folosească imaginea operelor realizate de Brâncuşi în oraş, drepturile de autor fiind moştenite de Teodor Paladi, un cetăţean canadian de origine română. În anul 2002, acesta s-a judecat cu Primăria Târgu Jiu pentru că instituţia şi-a dat acceptul ca imaginea «Coloanei fără sfârşit» să fie folosită într-o reclamă a unei companii de băuturi răcoritoare, municipalitatea fiind obligată în cele din urmă să îi returneze lui Paladi circa 3.000 de dolari încasaţi în urma difuzării reclamei respective.

de Departamentul Corespondenţi
sursa: mediafax.ro