Treceți la conținutul principal

Românca Amalia Cernat, pe lista scurtă de nominalizări la premiul New Voices al PEN International

Poeme scrise de românca Amalia Cernat au fost selectate pe lista scurtă a operelor nominalizate la premiul New Voices al organizaţiei PEN International, marele câştigător urmând să fie anunţat pe 1 octombrie, în timpul congresului care va avea loc în Bişkek, Kârgâzstan.

Pe lista scurtă pentru premiul New Voices al organizaţiei PEN International au fost selectaţi autorii Kasim Bazil, cu "The Fabulous Five" (clubul PEN din Asia Centrală), Marina Babanskaya, cu "The Frogs' Chorus" (clubul PEN din Sankt Petersburg), şi Amalia Cernat, cu "Vankila, and other poems" (clubul PEN din România), se arată pe site-ul pen-international.org.

Câştigătorul premiului va fi prezentat pe 1 octombrie de romancierul ucrainean Andrei Kurkov.

Premiul New Voices este construit pe ideea de reconectare cu trecutul şi păşire spre viitor şi se adresează tinerilor scriitori cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani. Aceştia trebuie să fie nominalizaţi de cluburile PEN locale, întrucât PEN International nu poate accepta cereri direct de la candidaţi, se arată pe site-ul pen-international.org.

Primul premiu New Voices al PEN International a fost acordat, în septembrie 2013, scriitorului Masande Ntshanga, pentru povestea sa "Space". Ntshanga a fost nominalizat de clubul PEN din Africa de Sud.

Juriul care a făcut selecţia pentru anul acesta este format din poetul chinez Xi Chuan, autoarea indiană Kiran Desai, scriitorul canadian Alberto Manguel, scriitorul francez Alexandre Postel şi romanciera pakistaneză Kamila Shamsie.

PEN International este cea mai veche şi mai mare organizaţie mondială a scriitorilor, creată în 1921, după Primul Război Mondial, cu scopul de a întări comunicarea în vederea păcii dintre scriitori din toate ţările, cu dorinţa de a-i susţine în lupta lor pentru libertatea cuvântului şi pentru drepturile universale ale omului, dar şi cu scopul de a-i proteja fizic, juridic şi moral pe scriitori împotriva cenzurii, închisorii şi execuţiei fizice de către regimuri politice tiranice, se arată pe site-ul PEN Club România.

PEN Club România este o asociaţie de scriitori creată în 1990, în jurul ideilor nobile şi umaniste promovate de organizaţia mondială PEN International. Creat de poeta Ana Blandiana în 1990, PEN Club România reuneşte în jur de o sută de scriitori români cunoscuţi, între care figurează nume importante ale culturii româneşti actuale, precum Andrei Pleşu, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Gabriela Adameşteanu, Nicolae Manolescu, Mircea Dinescu, Stelian Tănase.

scrisă de Dorina Calin
sursa: mediafax.ro 

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.