Opera, pe înțelesul tuturor

TS2
Opera poate părea pentru mulți un spațiu pretențios pentru a cărui frecventare și înțelegere este nevoie de cunoștințe extinse în domenii precum teatrul, muzica, baletul etc. Cartea lui Tiberiu Soare, un expert în domeniu, face ca spectacolele de operă să devină la fel de accesibile ca un film în mall.


Vi s-a părut prea îndrăzneață ultima afirmație din paragraful anterior? Ea mi-a fost sugerată de contextul în care au fost lansate majoritatea operelor celebre și în care un asemenea spectacol putea pica la premieră dacă nu plăcea unui public venit să petreacă, să mănânce și să se distreze.
Compozitorii și libretiștii erau asemeni unor staruri hollywoodiene și chiar arta în sine era privită cu mai mult firesc.


Dirijorul Tiberiu Soare, ca orice maestru al domeniului în care activează, nu contribuie la încriptarea lui și îndepărtarea lui de public, ci încearcă să-l deschidă și să ofere Opera ca o alternativă plăcută de petrecere a timpului liber. „Pentru ce mergem la Operă” include tot soiul de anecdote și detalii amuzante fie din viața muzicienilor și soliștilor, fie din experiența autorului legată de operă.
Exemplu: oricât de ceremonios te-ai pregăti să dirijezi „Spărgătorul de nuci” la matineu, în sală te vor aștepta tot o droaie de copii gălăgioși care își încurajează de pe scaun personajul preferat.

Faptul că această carte s-a născut în urma unor conferințe de mare succes susținute de Tiberiu Soare în 2012-2013 și care purtau același titlu ca volumul de față, face ca limbajul să fie unul colocvial și apropiat, deosebit de plăcut la citire. Autorul oferă perspectiva lui de dirijor asupra operelor celebre, detaliază modul în care pot fi montate și interpretate – „Vin ca să spun cam ce îi trece unui dirijor prin cap atunci când dirijează.”

„Pentru ce mergem la Operă?” este formată din 13 capitole, fiecare alcătuit într-un mod asemănător, astfel încât să fie ușor de urmărit. Ni se oferă un context în care a fost creată opera: detalii despre autor și viața lui, momentul în care a gândit-o, cum a fost primită la premieră etc. După care este dezbătut pe larg subiectul respectivei opere. Dar toate acestea sunt departe de o expunere rece și cronologică, sunt o percepție a dirijorului, o interpretare afectivă a lor, cu simpatii și antipatii față de un personaj sau altul și mai ales cu o intensă trăire a muzicii, Tiberiu Soare făcându-ne atenți la anumite pasaje muzicale– „Micile delicii de care te bucuri atunci când deschizi o partitură.”. Astfel Carmen nu este doar o femeie voluntară, ci și o iubitoare de libertate, Oedipe este profund uman, iar pe Don Giovanni îl vedem evoluând de-a lungul a două opere.

De remarcat sunt și titlurile inspirate ale fiecărui capitol, dar și ilustrațiile deosebite ale Mariei Surducan. „Pentru ce mergem la Operă” este o carte încântătoare în care vocea autorului se simte pregnant și îmbucurător de-a lungul paginilor și pe care merită să o scoateți din bibliotecă de câte ori plecați la Operă pentru a reciti capitolul dedicat spectacolului pe care îl veți viziona; vă va induce starea necesară pentru a privi actul artistic drept uman și divin în același timp.