Viaţa femeilor, prejudecăţile cu care s-au luptat, visele şi
dorinţele lor au fost mereu un subiect atractiv pentru autorii
literaturii mondiale.
De la protagoniste neînfricate, care luptă pentru realizarea visurilor lor şi până la manifeste feministe, iată 10 cărţi, propuse de Huffington Post, pe care orice femeie trebuie să le citească.
1. “Mistică feminină”, de Betty Friedan
În timpul noului val al mişcării feministe din anii ’60 din America, Betty Friedan a jucat un rol semnificativ în provocarea conştiinţei femeilor neinteresate de politică. Cartea sa, intitulată “Mistica feminină” a stârnit vii controverse privind individualitatea feminină golită de conţinut şi existenţa unui ceva dincolo de pustiul interior pe care îl descoperise la femeile pe care le intervievase.
2. “Culoarea sentimentelor”, de Kathryn Stockett
În orăşelul Jackson din Mississippi, în anii ’60, trei femei care în mod normal nu ar fi avut nimic în comun se leagă printr-o prietenie incredibilă. Ceea ce le apropie este un proiect secret care le primejduieşte viaţa, o carte ce pune în discuţie convenţiile sociale considerate tabu ale vremii lor.
“Culoarea sentimentelor”, romanul de debut al autoarei Kathryn Stockett, este ceea ce se cheamă un fenomen literar: o carte care a fost respinsă de aproape cincizeci de editori şi agenţi, publicată în cele din urmă de “Penguin Group” şi primită cu un entuziasm extraordinar de librării, cluburi de carte, bloggeri şi critică literară. Drepturile de traducere au fost vândute în mai mult de 30 de ţări, iar Steven Spielberg a decis să implice studiourile DreamWorks în ecranizarea cărţii.
3. “Cum să fii femeie”, de Caitlin Moran
Cartea este o colecţie de poveşti, întâmplări şi amintiri din copilăria autoarei (şi nu numai) care au marcat-o pe parcursul vieţii. Au transformat-o în femeia care încearcă să se ridice deasupra tuturor stereotipurilor şi să fie fericită şi mulţumită de ea.
Pe parcursul lecturii o să realizezi că nu eşti singura femeie care îşi face griji pentru cum îi stă părul, sau că este prea grasă, sau că pur şi simplu nu este perfectă. Caitlin Moran ne încurajează să acceptăm faptul că nu putem fi perfecte şi că nu ar trebui să ne lăsăm descurajate de standardele imposibile şi absurde ridicate de bărbaţi la adresa noastră.
4. “Povestirea cameristei”, de Margaret Atwood
“Povestirea cameristei” este o operă de science-fiction sau de ficţiune speculativă. Este scrisă de autoarea canadiană Margaret Atwood şi publicată prima oară de către editura “McClelland and Stewart” în 1985. Amplasată în viitorul apropiat, într-o teocraţie totalitară, care a răsturnat guvernul Statelor Unite, “Povestirea Cameristei” explorează tema subjugării femeii.
5. “Portocalele nu sunt singurele fructe”, de Jeanette Winterson
Jeanette, orfană sensibilă, inteligentă şi rebelă este adoptată de o familie de evanghelişti din nordul industrializat şi mohorât al Marii Britanii. Copilăria ei devine un amestec suprarealist de predici, catehism, zornăit de tamburină în orchestra bisericii şi adaptare târzie la rigorile sistemului educativ. Însă, pe măsură ce Jeanette se apropie de adolescenţă, cariera de misionar pentru care o pregăteau părinţii începe să-şi piardă aura, tânăra îşi descoperă o sexualitate deloc ortodoxă, iar liniştea familiei se destramă.
6. “Persepolis”, de Marjane Satrapi
“Persepolis” este revizitarea, la persoana întâi, a copilăriei pe care Marjane Satrapi şi-a petrecut-o la Teheran, într-o familie cu convingeri de stânga, implicată în mişcări politice încă de dinainte de Revoluţia Iraniană. Urmează, repovestit prin prisma propriei experienţe, conflictul dintre Irak şi Iran, anii petrecuţi la liceu în Viena revenirea în Iran şi plecarea definitivă în Franţa, toate episoadele alcătuind, puse cap la cap, un bildungsroman. Vălul care acoperă, de regulă, sensibilele chestiuni legate de politică, religie şi istorie se ridică în cartea autoarei stabilite în Franţa pentru a face loc multor nuanţe de gri camuflate în imagini exclusiv alb/negru.
7. “Clopotul de sticlă”, de Sylvia Plath
Unicul roman al marii poete Sylvia Plath, a devenit pentru tinerii din anii ’70 ceea ce era “De veghe în lanul de secară” pentru tinerii din anii ’50 – cartea arhetipală care oglindeşte propria lor experienţă, indiferent cât de distorsionată e imaginea reflectată în oglindă. “Clopotul de sticlă” prezintă un eveniment crucial al maturităţii eroinei – încercarea de a se sinucide şi salvarea ei accidentală –, dezvăluind motivele acestei tentative de a se auto-anihila: moartea tatălui ei.
8. “Culoarea purpurie”, de Alice Walker
În 1982, romanul scriitoarei Alice Walker a fost distins cu Premiul Pulitzer. Este o carte cutremurătoare, despre viaţa unei fete de culoare din statele sudiste, supusă la violenţe fizice, psihice şi sexuale de către tatăl şi apoi soţul său. Steven Spielberg a transpus aceasta dramă pe marele ecran în 1985.
9. “Jane Eyre”, de Charlotte Bronte
Una dintre cele mai puternice femei din istoria literaturii, Jane Eyre este o tânără care trece prin multe greutăţi în viaţă, după ce a rămas fără părinţi şi a fost crescută de o mătuşă rece.
Publicat în 1847 şi devenit, între timp, un clasic al literaturii britanice, romanul a fost ecranizat de peste 15 ori şi are suficiente elemente ce pot face din el un exemplu timpuriu de scriere ficţională feministă.
10. “Splendida cetate a celor o mie de sori”, Khaled Hosseini
Khaled Hosseini spune în “Splendida cetate a celor o mie de sori” povestea unei iubiri coborâte parcă din vechile poeme persane, a unei prietenii care nu se dă în lături de la sacrificiul suprem şi a unui oraş care, în ciuda tuturor vicisitudinilor, se încăpăţânează să renască din propria-i cenuşă. În timp ce pe fundal se derulează evenimentele care au marcat istoria Afganistanului în ultimii treizeci de ani – ocupaţia sovietică, jihadul dus împotriva ei, războiul civil şi teroarea instaurată de regimul taliban –, două femei cât se poate de diferite descoperă cât de mare este puterea dragostei şi ce orori pot fi îndurate în numele ei.
sursa: monitorul
sursa foto
De la protagoniste neînfricate, care luptă pentru realizarea visurilor lor şi până la manifeste feministe, iată 10 cărţi, propuse de Huffington Post, pe care orice femeie trebuie să le citească.
1. “Mistică feminină”, de Betty Friedan
În timpul noului val al mişcării feministe din anii ’60 din America, Betty Friedan a jucat un rol semnificativ în provocarea conştiinţei femeilor neinteresate de politică. Cartea sa, intitulată “Mistica feminină” a stârnit vii controverse privind individualitatea feminină golită de conţinut şi existenţa unui ceva dincolo de pustiul interior pe care îl descoperise la femeile pe care le intervievase.
2. “Culoarea sentimentelor”, de Kathryn Stockett
În orăşelul Jackson din Mississippi, în anii ’60, trei femei care în mod normal nu ar fi avut nimic în comun se leagă printr-o prietenie incredibilă. Ceea ce le apropie este un proiect secret care le primejduieşte viaţa, o carte ce pune în discuţie convenţiile sociale considerate tabu ale vremii lor.
“Culoarea sentimentelor”, romanul de debut al autoarei Kathryn Stockett, este ceea ce se cheamă un fenomen literar: o carte care a fost respinsă de aproape cincizeci de editori şi agenţi, publicată în cele din urmă de “Penguin Group” şi primită cu un entuziasm extraordinar de librării, cluburi de carte, bloggeri şi critică literară. Drepturile de traducere au fost vândute în mai mult de 30 de ţări, iar Steven Spielberg a decis să implice studiourile DreamWorks în ecranizarea cărţii.
3. “Cum să fii femeie”, de Caitlin Moran
Cartea este o colecţie de poveşti, întâmplări şi amintiri din copilăria autoarei (şi nu numai) care au marcat-o pe parcursul vieţii. Au transformat-o în femeia care încearcă să se ridice deasupra tuturor stereotipurilor şi să fie fericită şi mulţumită de ea.
Pe parcursul lecturii o să realizezi că nu eşti singura femeie care îşi face griji pentru cum îi stă părul, sau că este prea grasă, sau că pur şi simplu nu este perfectă. Caitlin Moran ne încurajează să acceptăm faptul că nu putem fi perfecte şi că nu ar trebui să ne lăsăm descurajate de standardele imposibile şi absurde ridicate de bărbaţi la adresa noastră.
4. “Povestirea cameristei”, de Margaret Atwood
“Povestirea cameristei” este o operă de science-fiction sau de ficţiune speculativă. Este scrisă de autoarea canadiană Margaret Atwood şi publicată prima oară de către editura “McClelland and Stewart” în 1985. Amplasată în viitorul apropiat, într-o teocraţie totalitară, care a răsturnat guvernul Statelor Unite, “Povestirea Cameristei” explorează tema subjugării femeii.
5. “Portocalele nu sunt singurele fructe”, de Jeanette Winterson
Jeanette, orfană sensibilă, inteligentă şi rebelă este adoptată de o familie de evanghelişti din nordul industrializat şi mohorât al Marii Britanii. Copilăria ei devine un amestec suprarealist de predici, catehism, zornăit de tamburină în orchestra bisericii şi adaptare târzie la rigorile sistemului educativ. Însă, pe măsură ce Jeanette se apropie de adolescenţă, cariera de misionar pentru care o pregăteau părinţii începe să-şi piardă aura, tânăra îşi descoperă o sexualitate deloc ortodoxă, iar liniştea familiei se destramă.
6. “Persepolis”, de Marjane Satrapi
“Persepolis” este revizitarea, la persoana întâi, a copilăriei pe care Marjane Satrapi şi-a petrecut-o la Teheran, într-o familie cu convingeri de stânga, implicată în mişcări politice încă de dinainte de Revoluţia Iraniană. Urmează, repovestit prin prisma propriei experienţe, conflictul dintre Irak şi Iran, anii petrecuţi la liceu în Viena revenirea în Iran şi plecarea definitivă în Franţa, toate episoadele alcătuind, puse cap la cap, un bildungsroman. Vălul care acoperă, de regulă, sensibilele chestiuni legate de politică, religie şi istorie se ridică în cartea autoarei stabilite în Franţa pentru a face loc multor nuanţe de gri camuflate în imagini exclusiv alb/negru.
7. “Clopotul de sticlă”, de Sylvia Plath
Unicul roman al marii poete Sylvia Plath, a devenit pentru tinerii din anii ’70 ceea ce era “De veghe în lanul de secară” pentru tinerii din anii ’50 – cartea arhetipală care oglindeşte propria lor experienţă, indiferent cât de distorsionată e imaginea reflectată în oglindă. “Clopotul de sticlă” prezintă un eveniment crucial al maturităţii eroinei – încercarea de a se sinucide şi salvarea ei accidentală –, dezvăluind motivele acestei tentative de a se auto-anihila: moartea tatălui ei.
8. “Culoarea purpurie”, de Alice Walker
În 1982, romanul scriitoarei Alice Walker a fost distins cu Premiul Pulitzer. Este o carte cutremurătoare, despre viaţa unei fete de culoare din statele sudiste, supusă la violenţe fizice, psihice şi sexuale de către tatăl şi apoi soţul său. Steven Spielberg a transpus aceasta dramă pe marele ecran în 1985.
9. “Jane Eyre”, de Charlotte Bronte
Una dintre cele mai puternice femei din istoria literaturii, Jane Eyre este o tânără care trece prin multe greutăţi în viaţă, după ce a rămas fără părinţi şi a fost crescută de o mătuşă rece.
Publicat în 1847 şi devenit, între timp, un clasic al literaturii britanice, romanul a fost ecranizat de peste 15 ori şi are suficiente elemente ce pot face din el un exemplu timpuriu de scriere ficţională feministă.
10. “Splendida cetate a celor o mie de sori”, Khaled Hosseini
Khaled Hosseini spune în “Splendida cetate a celor o mie de sori” povestea unei iubiri coborâte parcă din vechile poeme persane, a unei prietenii care nu se dă în lături de la sacrificiul suprem şi a unui oraş care, în ciuda tuturor vicisitudinilor, se încăpăţânează să renască din propria-i cenuşă. În timp ce pe fundal se derulează evenimentele care au marcat istoria Afganistanului în ultimii treizeci de ani – ocupaţia sovietică, jihadul dus împotriva ei, războiul civil şi teroarea instaurată de regimul taliban –, două femei cât se poate de diferite descoperă cât de mare este puterea dragostei şi ce orori pot fi îndurate în numele ei.
sursa: monitorul
sursa foto