ActiveWatch: Politizarea media s-a accentuat.

Politizarea media s-a accentuat anul trecut, mulţi politicieni sau consilieri politici de anvergură devenind patroni sau manageri de presă, înainte de anul electoral 2012, potrivit raportului FreeEx privind libertatea presei în România în 2011, lansat joi de ActiveWatch. 

Raportul FreeEx precizează că accentuarea politizării industriei înainte de anul electoral 2012 se numără printre cele mai importante evenimente din 2011 cu impact editorial asupra libertăţii de exprimare.
"Aparent paradoxal, piaţa s-a confruntat în ultimele luni cu o explozie a televiziunilor de ştiri, explicabilă prin proximitatea anului electoral. Sustenabilitatea economică a acestora ridică, însă, mari semne de întrebare. Cel puţin cinci canale de ştiri la nivel naţional, plus alte canale regionale au intrat pe o piaţă ale cărei încasări din publicitate nu dau semne de revenire după perioada de criză", se spune în raport, precizându-se, totodată, că acest aspect alimentează speculaţiile privind adevărata raţiune de a exista a acestor instituţii media - "aceea de a servi ca instrumente de influenţă politică în anul electoral 2012, marcat de alegerile locale din iunie şi de cele parlamentare din noiembrie". 

În raport se mai spune că politicieni sau consilieri politici importanţi, precum Sebastian Lăzăroiu, Vasile Dâncu, Cosmin Guşă şi Dan Andronic, au devenit în ultimul an patroni sau manageri de presă, "ridicând noi semne de întrebare asupra credibilităţii demersului jurnalistic". 

ActiveWatch notează, totodată, că piaţa de media rămâne dominată de oameni de afaceri interesaţi în primul rând de obţinerea unor avantaje politice şi economice, dispuşi să investească sume fabuloase pentru a-şi atinge aceste scopuri. Aceasta poate fi şi una din explicaţiile pierderilor imense înregistrate în ultimii 7-8 ani de actori semnificativi din piaţa de media, se mai spune în raport.

În schimb, marile trusturi de presă internaţionale au continuat să-şi restrângă activitatea în România pe fondul crizei şi al concurenţei neloiale. Raportul face referire la concernul german WAZ, care s-a retras din România, acuzând faptul că "mass-media din România se află în mare parte în mâinile unor oligarhi, adică ale unor oameni de afaceri care şi-au câştigat banii în altă parte, de regulă în cursul privatizărilor".

Raportul notează şi faptul că abundenţa televiziunilor nu este însoţită şi de o diversitate a conţinutului editorial. În condiţiile în care peste 80% din populaţie afirmă că televiziunea constituie principala sursă de informare, devine şi mai îngrijorătoare situaţia calităţii actului jurnalistic, impregnat de partizanat politic, senzaţionalism ieftin şi exploatarea unor subiecte cu slabă relevanţă pentru bunul mers al societăţii, se precizează în raport.

Totodată, ActiveWatch spune că goana televiziunilor după rating s-a înteţit, consemnându-se şi în 2011 abateri etice grave, de la fabricarea de ştiri, supraexpunerea scandalurilor dintre "vedete", exploatarea evenimentelor tragice - dar irelevante din perspectiva interesului public, promovarea discursului defăimător la adresa grupurilor vulnerabile etc. În acelaşi timp, presa a arătat un interes redus pentru subiecte de interes public major, care relevau abuzuri ale autorităţilor, încălcarea unor drepturi fundamentale sau acte de corupţie. Printre acestea, raportul menţionează "subiectul închisorilor secrete ale CIA (slab acoperit de media), abuzurile forţelor de ordine împotriva oricăror tentative de protest civic sau cazul RMGC".

Pe de altă parte, potrivit raportului FreeEx, agravarea condiţiilor economice din piaţa de media a adus cu sine fenomene specifice - publicaţii închise, disponibilizări, reduceri salariale, conflicte de muncă, cel mai afectat mediu fiind presa scrisă. Aflate sub o presiune economică dură, redacţiile au fost tot mai dispuse la compromisuri, cu consecinţe grave asupra conţinutului editorial, aflat într-o continuă şi accentuată degradare, se mai spune în raport.

ActiveWatch mai notează faptul că şi calitatea actului de management a lăsat de dorit, managerii de presă nereuşind să găsească soluţii economice de redresare atunci când încasările din publicitate au scăzut, iar investiţiile patronilor au secat. Adeseori, soluţiile găsite au presupus sacrificarea actului jurnalistic, fie în favoarea clienţilor de publicitate, fie în favoarea finanţatorilor sau sponsorilor ale căror interese economice sau politice s-au impus în faţa celor profesionale. "Cazul cel mai flagrant de sacrificare a spaţiului editorial în favoarea unui client de publicitate rămâne campania mediatică a Roşia Montană Gold Corporation, care nu s-a limitat la inundarea spaţiului publicitar cu reclamă, ci a invadat spaţiul editorial cu publicitate (mascată) şi a determinat cvasidispariţia informaţiilor critice la adresa proiectului minier", se mai spune în raportul ActiveWatch.

Pe de altă parte, în raport se precizează că statul a redevenit unul dintre principalii actori de pe piaţa de publicitate, însă multe din contracte au fost acordate netransparent şi preferenţial. 
 "Publicitatea din fonduri publice a fost din nou folosită ca vehicul de promovare a actorilor politici. Scăderea dramatică a bugetelor de publicitate din zona de business a determinat creşterea importanţei publicităţii din bani publici, instituţiile publice redevenind jucători relevanţi pe piaţă (aproximativ 35 de milioane euro)", se mai spune în raportul FreeEx.

Raportul precizează că TVR nu a reuşit să se elibereze de stigmatul controlului politic, iar fostul director al ştirilor Televiziunii Române, dar şi majoritatea comentatorilor prezenţi pe canalele Televiziunii publice sunt cunoscuţi pentru opiniile lor favorabile partidului de guvernământ. ActiveWatch atrage atenţia că presiunile asupra conducerii TVR au fost exercitate şi în 2011, atât de liderii puterii, cât şi de cei ai opoziţiei. Problemele financiare au reaprins discuţiile privind necesitatea reformării acestei instituţii, însă modificarea legii de funcţionare, primul pas în direcţia transformării TVR într-un serviciu public de televiziune independent de mediul politic, a fost abandonată de politicieni, se mai spune în raport.

Totodată, ActiveWatch spune că politicienii au continuat în 2011 să depună iniţiative legislative menite să restrângă libertatea presei şi să intimideze jurnaliştii. Deputatul PDL Mihail Boldea - arestat în 2012 - a propus anul trecut modificarea legii 544/2001 şi a codului penal astfel încât să fie exceptate din categoria de interes public informaţiile din dosarele aflate în faza de urmărire penală sau pe rol în instanţele de judecată, până la pronunţarea unei sentinţe definitive.

În raport se mai spune că ziariştii au continuat să fie agresaţi, insultaţi şi ameninţaţi, în special de politicieni, autorităţi, forţe de ordine şi persoane publice. Intrarea în vigoare a noului Cod Civil, în toamna lui 2011, a adus cu sine noi efecte care restricţionează abuziv libertatea de exprimare. Astfel, unui jurnalist i s-a interzis printr-o sentinţă judecătoarească să mai scrie despre soţia deputatului Doru Leşe, se spune în raport. De asemenea, raportul subliniază că jurnalistul este mult prea vulnerabil şi lipsit de mecanisme de apărare în faţa intereselor patronale.

Raportul mai precizează faptul că România s-a situat în 2011 pe locul 47 în clasamentul mondial al libertăţii presei (Press Freedom Index 2011), realizat de organizaţia Reporteri fără Frontiere. Potrivit acestui clasament, în 2011, România s-a situat pe aceeaşi poziţie cu Statele Unite ale Americii, Taiwan şi Argentina.
Pe de altă parte, potrivit raportului realizat de ActiveWatch, românii şi-au pierdut încrederea în presă, în special în ceea ce priveşte conţinutul televizat. Potrivit unui sondaj IRES, citat în raportul FreeEx pe 2011, 83% din populaţia adultă a României se uită zilnic la televizor, trei sferturi dintre români cred că televiziunile sunt dispuse să difuzeze orice de dragul audienţei, iar 65% dintre telespectatori consideră că televiziunea manipulează. Cu toate acestea, un alt studiu IRES relevă că majoritatea românilor (81,8%) se informează despre politică în primul rând de la televizor, se mai spune în raportul FreeEx.

În acelaşi raport, ActiveWatch recomandă jurnaliştilor să nu tolereze abuzurile patronilor mass-media, pentru că acestea decredibilizează presa în ansamblul său, şi editorilor să fie mediatori între manageri/ proprietari de presă şi jurnalişti, să protejeze libertatea editorială a redacţiei şi să îşi asume responsabilitatea profesionalizării redacţiei. Totodată, ActiveWatch spune că presa românească trebuie digitalizată urgent, întrucât migrarea tot mai evidentă a cititorilor din print în online impune crearea unei arhive digitale de presă.

De asemenea, ActiveWatch le recomandă proprietarilor de media să investească în profesionalizarea jurnaliştilor şi editorilor şi să le asigure un mediu de lucru independent.

În ceea ce priveşte politicienii, autorităţile şi mediul de afaceri, ActiveWatch le recomandă să respecte independenţa editorială a presei şi să sprijine presa care diseminează conţinut editorial
relevant şi verificabil.

Raportul privind libertatea presei în România în 2011 a fost redactat în cadrul programului FreeEx al ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei. Programul Libertatea de Exprimare - FreeEx a fost demarat de în august 1999, cu scopul de a contribui la protejarea şi promovarea dreptului la libera exprimare şi a libertăţii presei. Raportul este finanţat de Open Society Institute (OSI).

sursa