Raminem in 1Q84 sau exista totusi o portita inapoi catre 1984? Menit sa ofere un final povestii lui Tengo si a lui Aomame, ultimul volum aduce o serie de complicatii narative. Desi continua cu acelasi suspans nebun din primele doua volume, povestea trece acum intr-un registru mai cald, mai protector. Optica se schimba, miza se schimba.
Structura cartii urmeaza acum nu doua, ci trei fire narative, care tind tot mai mult sa se intersecteze. Se creeaza punti, se ofera raspunsuri, dar sint raspunsuri care doar deschid calea catre noi intrebari. Cine este incasatorul care nu suna niciodata la sonerie, ci bate insistent in usa, cerind sa i se plateasca taxa cuvenita? Cine se ascunde in noua crisalida de aer? Se mai poate pleca din orasul pisicilor?
„Te-ai astepta ca, odata cu ultima pagina, o carte atit de mare sa-si incheie socotelile cu publicul sau, sa rezolve orice urma de mister. Domnul Murakami respinge astfel de «marunte» obligatii si lasa citeva dintre raspunsurile la intrebari in voia imaginatiei cititorului.” scrie The New York Times
„Traim intr-o lume falsa. Ne uitam la stiri falsificate, luptam un razboi fals si ne lasam vietile in miinile unui guvern fals. In toata aceasta imagine a falsitatii fara margini, reusim sa gasim si o farima de real. Asa se face ca pasim printr-un labirint de scene false, in care singurul lucru adevarat este dorinta noastra de a comunica, de a ajunge la capat.” declara Haruki Murakami.
Unul dintre cei mai populari scriitori japonezi contemporani, Haruki Murakami s-a nascut in 1949. A studiat literatura la Universitatea Waseda din Tokio. Experienta de proprietar al unui bar din Tokio in care se cinta jazz (reflectata in romanul sau din 1992, La sud de granita, la vest de soare; Polirom, 2003, 2004) si cea de traducator al operelor lui F. Scott Fitzgerald, John Irving, Truman Capote si Raymond Carver isi vor spune cuvintul in formarea sa ca mesager al unei Japonii occidentalizate – un tinut amagitor, lipsit parca de suflet si suflu, al carui spirit stravechi pare sa fi disparut aproape in intregime. Primul sau roman, Asculta cum cinta vintul (1979), i-a adus Premiul Gunzo, fiind urmat de Automatul 1973 (1980) si In cautarea oii fantastice (1982, distins cu Premiul Noma; Polirom, 2003, 2005, 2011). In 1987 publica Padurea norvegiana (Polirom, 2002, 2004, 2011), bestseller international, tradus in numeroase limbi si vindut in peste patru milioane de exemplare. Murakami a mai publicat volumul de interviuri Underground. Atentatul de la Tokio si spiritul japonez (1997; Polirom, 2008) si romanele La capatul lumii si in tara aspra a minunilor (1985, pentru care a primit Premiul Tanizaki; Polirom, 2005), Dans dans dans (1988; Polirom, 2004, 2006), Cronica pasarii-arc (1994, nominalizat la prestigiosul IMPAC Dublin Literary Award; Polirom, 2004), Iubita mea, Sputnik (1999; Polirom, 2004), Kafka pe malul marii (2002; Polirom, 2006) si In noapte (2004; Polirom, 2007), precum si volumele de povestiri sau eseuri Elefantul a disparut (1993; Polirom, 2005), Dupa cutremur (2000; Polirom, 2006), Salcia oarba, fata adormita (2006; Polirom, 2007) si Autoportretul scriitorului ca alergator de cursa lunga (2007; Polirom, 2009).
de D.S. HotNews.ro