Treceți la conținutul principal

Premiul Nobel pentru literatură

Cred că cea mai înaltă distincție pe care o poate primi un scriitor este Premiul Nobel pentru literatură. Mie îmi pare a fi acel lucru la care visezi din primul moment în care iei decizia să devii scriitor. Și apoi, dacă-l câștigi, știm ce urmează: cresc vânzările, te cunoaște un întreg mapamond, plus șansa de a rămâne în posteritate.

Pornind de la toate motivele de mai sus, m-am hotărât să fac o mică istorie a Premiului Nobel pentru literatură și momentele în care el și autorii români s-au intersectat.

Premiul Nobel pentru literatură a fost acordat pentru prima dată în 1901 și de atunci este decernat anual unui autor din orce țară (chiar dacă gurile rele spun că are o predilecție pentru Europa și se încăpățânează să ocolească America) pentru întreaga sa operă, deși adesea la decernare este citată o lucrare a acestuia. Conform cuvintelor lui Alfred Nobel, cel care este premiat trebuie să fi creat “cea mai remarcabilă lucrare într-o tendință idealistică”.

Cea care decide câștigătorul este Academia Suedeză. În fiecare an sunt trimise mii de cereri de nominalizare a candidaților la premiu Nobel; cererile pot fi trimise de membrii academiilor, de societăți literare, de profesori de limba și literatură, asociații ale scriitorilor etc., însă nu se acceptă auto-nominalizări. Cererile pot fi admise până la 1 februarie, după care, până în luna aprilie, cercul se micșorează la aproximativ 20 de candidați, iar până în vară lista se reduce la 5. În octombrie are loc votul, iar candidatul care primește mai mult de jumătate dintre voturi este declarat câștigător.

Ce câștigi? Premiul în bani este în prezent de 10 milioane de coroane suedeze, pe lângă o medalie de aur și o diplomă Nobel. Însă banii, medalia și diploma n-au fost suficiente pentru singurii doi câștigători care au refuzat premiul până acum: rusul Boris Leonidovici Pasternak în 1958 și francezul Sartre în 1964.

În ceea ce privește românii nominalizați la Nobel, singura câștigătore a premiului pentru literatură, așa cum desigur știți, este Herta Muller; și o împărțim cu Germania (țara cu cei mai mulți câștigători ai Nobelului pentru literatură) pentru că acolo a creat și a publicat într-o mare măsură. Dar mai avem doi câștigători ai prestigiosului premiu despre care nu prea se vorbește: George Emil Palade, medic și om de știință american de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie si medicină în 1974, și Ioan Moraru, laureat al Premiul Nobel pentru Pace în 1985.

Ar mai fi de adăugat că până acum doar 12 femei au primit acest premiu și că printre autorii ce dețin un Nobel se numără: Mario Vargas Llosa, José Saramago, Claude Simon, Gabriel García Márquez, Alexandr Soljenițîn, Samuel Beckett, Ivo Andric, Albert Camus, Ernest Hemingway, Sir Winston Churchill, François Mauriac, William Faulkner, T. S. Eliot, Hermann Hesse, Luigi Pirandello, Thomas Mann, Anatole France.

Scris de Andreea Chebac

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Is this The end? Australian inventor creates a special character - Ћ - to replace English language's most common word

It is the most commonly used word in the English language. But, if an Australian restaurateur has his way, our use of 'the' could be about to change forever. Paul Mathis, from Melbourne, has designed the letter 'Ћ' as a replacement for 'the'. Idea: Paul Mathis, from Melbourne, has designed the symbol above as a replacement for 'the'. This is a scene from a promotional video   The businessman is now lobbying Apple asking to promote his app, which features the character in its iTunes store. In an interview with The Sydney Morning Herald, he said: 'The word "and" is only the fifth-most used word in English and it has its own symbol – the ampersand. 'Isn’t it time we accorded the same respect to "the"?' As reported by The Telegraph, Mr Mathis, who has opened more than 20 restaurants and hotels across Australia, has invested AUS $38,000 (£23,500) in the new app. But despite his optimism, it has s...

Engleza și franceza în dialect oltenesc. Greșeli monumentale pentru străinii care vin la Brâncuși

Foto: Radu Ciocoiu/Facebook via adevarul.ro Turiștii străini care ajung în Gorj ar face bine să citească Wikipedia  înainte. Și asta pentru că panourile informative și cărțile poștale despre Ansamblul Monumental „Constantin Brâncuși” conțin mari greșeli de traducere. În Târgu Jiu, turiștii pot cumpăra de la Centrul de Informare Turistică Brâncuși vederi cu marile opere ale sculptorului român: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii. Numai că traducătorii gorjeni au reușit teribila „performanță” de a greși două dintre numele acestor monumente: – numele în franceză al Coloanei Infinitului este „LA COLO N E SANS FIN” (varianta corectă este „LA COLO NN E SANS FIN” ); – numele în franceză al Mesei Tăcerii este „LA TABLE DU SIL A NCE” (varianta corectă este „LA TABLE DU SIL E NCE” . „Este foarte probabil ca denumirile să fi fost traduse de oameni slab pregătiţi, care nu au consultat nici măcar un dicţionar şi s-au grăbit. ...