Potrivit unui studiu publicat în revista Science, o limbă preistorică vorbită pentru prima dată în Africa de Sud în urmă cu mai multe zeci de mii de ani, stă la baza tuturor limbilor din lume.
Autorul studiului, profesorul Quentin Atkinson, de la Universitatea din Auckland, a descoperit, după ce a analizat peste 500 de limbi străine, că acestea au la bază o singură limbă vorbită de strămoşii omului în epoca de piatră.
Dovezile descoperite de profesor arată că limbajul a apărut în urmă cu cel puţin 100.000 de ani.
Primii oameni moderni au evoluat în Africa
Astfel, descoperirea aduce noi informaţii despre unul dintre cele mai importante evenimente din evoluţia omului - apariţia limbajului. În pofida faptului că majoritatea cercetătorilor au constatat că primii oameni moderni au apărut în Africa, momentul în care strămoşii omului au început să vorbească nu a fost stabilit.
Unii sunt de părere că limbajul a evoluat independent în diferite părţi ale lumii, în timp ce alţii spun că a apărut într-un singur loc şi că limbile vorbite în prezent derivă dintr-una singură.
Cert este că primii oameni moderni au evoluat în Africa în urmă cu 200.000 - 150.000 de ani. În urmă cu circa 70.000 de ani, aceşti oameni au început să migreze de pe continentul african, în cele din urmă răspândindu-se în restul lumii.
Engleza, 46 de foneme; Xóõ, 141 de foneme
Atkinson a numărat fonemele utilizate în 504 limbi străine şi a realizat o hartă a acestora, descoperind astfel că numărul lor, care variază de la limbă la alta, tinde să crească pe măsură ce se apropie de Africa subsahariană.
De exemplu, limba engleză are în jur de 46 de foneme, unele dialecte din America de Sud au mai puţin de 15, japoneza - 20, franceza - 37, rusa - 38, germana - 41, româna - 31, în timp ce limba Xóõ din Botswana și Namibia are 141.
Profesorul este de părere că aceste diferenţe reflectă tiparul migraţiilor strămoşilor omului de când au părăsit Africa, în urmă cu 70.000 de ani.
Limbile se modifică de la o generaţie la alta
În cazul unui grup mai mare, limbile au tendinţa să fie relativ stabile, pur şi simplu pentru că sunt mai mulţi oameni care îşi amintesc cuvintele generaţiilor trecute. Dar în cazul unor grupuri mici, există mai multe probabilităţi ca limba să se schimbe din generaţie în generaţie.
Acelaşi efect poate fi remarcat şi în ADN-ul populaţiilor, este de părere profesorul Mark Pagel, biolog la Reading University. Africanii moderni sunt caracterizaţi de o diversitate genetică mai mare, faţă de europenii albi, care au evoluat dintr-un grup migrator relativ mic, ce a plecat din Africa în urmă cu 70.000 de ani.
Autor: