Treceți la conținutul principal

Târgul de la mall dezbină editorii

Organizarea unui nou salon de carte, BookLand, în aprilie, la Afi Palace Cotroceni, stârneşte deja reacţii vehemente. Asociaţia editorilor ameninţă că dă în judecată, pentru plagiat, iniţiatorii BookLand, iar marile edituri se împart în două tabere.

Editurile Humanitas, Curtea Veche şi Paralela 45 nu vor participa la BookLand, în timp ce Polirom şi Nemira sunt printre editurile care agreează ideea de târg la mall. Rao şi All nu s-au decis încă privinţa participării.

Ideea unui nou târg de carte pe piaţă, proiectat la Afi Palace Cotroceni, a provocat şi reacţia Asociaţiei Editurilor din România (AER), principalul organizator al Salonului internaţional de carte Bookfest.

"Târg plagiat"

Ajuns la cea de-a V-a ediţie în 2010, Bookfest a fost organizat în parteneriat cu firma de publicitate More than Pub, care a asigurat promovarea pentru ediţia de anul trecut. More than Pub organizează acum, între 15 şi 17 aprilie, un târg de carte propriu, intitulat BookLand, sub sloganul „La BookLand, cărţile-s cu vino-ncoa!", la mallul Afi Palace Cotroceni.

Noapte albă a cărţilor

BookLand se va desfăşura pe cele două etaje ale mallului Cotroceni, reunind 150 de edituri. Târgul va fi unul „ancorat în realitatea cotidiană, în care lectura merge mână în mână cu diversitatea şi modernismul". În proiect este inclusă şi o „noapte albă a cărţilor": în ziua de 16 aprilie, BookLand va fi deschis până în zori. Spre deose­bire de Bookfest, unde editurile contractează spaţiul pentru standuri în funcţie de suprafaţă, deci de metri pătraţi, BookLand propune un alt sistem, spune Ana-Maria Aleca.

„Ne-am hotărât să organizăm lucrurile altfel decât la Gaudeamus şi Bookfest, am făcut pachete formate din corpuri de mobilier, un cub şi o bibliotecă - pachet minim de expunere. Iar un pachet maxim, la parter - un cub şi trei biblioteci, astfel ca editurile să nu plătească spaţiul pe care se deplasează vizitatorii".

Organizatorii BookLand se află deja în negocieri cu editurile, urmând ca săptămâna viitoare să fie definitivate contractele.

BookLand, „fără suport"

Principalul concurent, Târgul de carte Bookfest ar ajunge la ediţia a VI-a în 2011 şi este unul dintre cele mai mari târguri de carte de pe piaţă, alături de Gaudeamus, salonul din toamnă. Bookfest se va desfăşura anul aceste între 25 şi 29 mai, cu spaţii expoziţionale în pavilioanele 14-18 de la Romexpo. Pavilionul 18 va fi cel internaţional, iar ţara invitată va fi Ungaria.

Bookfest este organizat, prin tradiţie, de AER. Fondată în 1991, AER este principala asociaţie profesională a editorilor de carte din România, condusă în prezent de Grigore Arsene, director al Editurii Curtea Veche.

„E fără suport iniţiativa celor de la BookLand", spune Grigore Arsene. „Problema se pune aşa: câţi dintre cei care merg în vreun mall sunt alfabetizaţi şi sunt interesaţi de carte", explică Grigore Arsene, director al Editurii Curtea Veche.

„Nu trebuie să ne facem probleme, multe persoane care au lucrat în PR-ul marilor târguri de carte au văzut cum se organizează acestea, după care au încercat să facă tot felul de evenimente izomorfe pe cont propriu. E liber să facă fiecare ce vrea. Noi nu ne facem probleme, ne concentrăm pe Târgul de Carte Bookfest, care se va desfăşura, în luna mai, la Romexpo", a subliniat Grigore Arsene, preşedinte AER.

Humanitas şi Polirom, în opoziţie

Marile edituri se împart în două tabere: dacă Humanitas, Curtea Veche şi Paralela 45 nu vor participa la BookLand, Polirom şi Nemira sunt printre editurile care agreează ideea de târg la mall. În schimb, Editurile Rao şi All nu s-au decis încă privinţa participării.

„În Bucureşti sunt organizate şapte-opt târguri de carte importante de-a lungul anului. Editura Polirom va participa şi la BookLand, e în interesul editurii să fim prezenţi şi cât mai bine reprezentaţi în cât mai multe spaţii de expunere", a declarat Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom pentru „Adevărul". În schimb, reprezentanţii Editurii Humanitas declară că susţin poziţia AER.

De asemenea, şi Editura Nemira va participa la Târgul de Carte BookLand. „Nemira participă de 20 de ani la toate târgurile importante şi va participa şi la BookLand", spune Costel Postolache, director general al Editurii Nemira.

„În calendarul de evenimente difuzat de AER sunt listate 38 de târguri de carte de importanţă naţională în 2011. Între acestea, şi BookLand. Nu cred că apariţia unei noi manifestări dedicate cărţii confuzează pe cititori sau pe editori.Cred că un târg deschis în perioada premergătoare sărbătorilor Paştelui va avea succes de public", precizează Costel Postolache.

„Nu mergem împotriva curentului"

„Încă nu am luat o decizie. Organizatorii Târgului BookLand au o dispută cu AER şi dorim să aflăm şi părerea altor colegi de asociaţie. Orice nou târg de carte pe piaţă este bine-venit şi este în folosul atât al cititorilor, cât şi al editurilor", spune Ileana Iorga, coordonator vânzări la Editura Rao.

„Deşi nu este o regulă, nu întotdeauna cei care vin la concerte au timp, ochi şi suflet pentru cărţi", precizează Ileana Iorga. La fel, nici reprezentanţii Editurii All nu au luat o decizie cu privire la participarea de la BookLand.

În schimb, Editura Paralela 45 „nu merge împotriva curentului", susţine poziţia AER. Călin Vlasie, directorul de la Paralela 45, afirmă că editura pe care-o conduce nu va participa la acest târg. „Nu cred că publicul de la mall este mare consumator de carte", conchide Vlasie.

Târg nou şi la Sala Palatului

O altă iniţiativă independentă de marile târguri este organizată la Sala Palatului, începând din acest an, între 24 şi 27 februarie: „Livresque Salonul Cărţii".

Organizatorul, Mirela Cara, spune că sunt aşteptate să participe 50 de edituri, iar până în prezent au confirmat participarea Curtea Veche Publishing, Tritonic, Corint, Herald, Paralela 45, Amaltea şi Pro Editura. De asemenea, pe lângă expunerea de carte, târgul va include şi evenimente conexe - teatru de păpuşi, face‑painting sau concerte. Târgul de carte „Livresque" va avea şi o mascotă, care se va numi Cărturel.

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.