Treceți la conținutul principal

Astăzi e ziua ta: Ion Hobana

Pasiunea sa pentru literatură a început din copilărie şi adolescenţă, prin lectură, o influenţă importantă asupra drumului său având-o Jules Verne. „Probabil că s-a potrivit cel mai bine cu acea curio­zi­tate care m-a stăpânit dintotdeauna şi care nu m-a părăsit nici astăzi. Descoperind atâtea şi atâtea frumuseţi în cărţile lui, probabil că, fără să-mi dau seama atunci, am încercat să urmez cu mijloacele mele acelaşi drum. Cunoaşterea este o sferă care pe măsură ce-şi măreşte volumul îşi înmulţeşte punctele de contact cu necunoscutul”, ne măr­tu­risea scriitorul Ion Hobana. Astăzi împlineşte 80 de ani. Îi urăm „La mulţi ani!”.

„Nu e uşor să te împaci cu gândul că ai împli­nit 80 de ani. În tinereţe şi chiar la maturitate mi se părea că e o vârstă aproape matusalemică. Şi iată că am trecut pragul fără să simt vreo schimbare demnă de luat în seamă. Trecerea a fost totuşi marcată de un eveniment foarte important pentru mine: apariţia, la Editura Academiei, a unei cărţi la care lucram de multă vreme: «Peste o sută şi o mie de ani. O istorie a literaturii franceze de ima­gi­naţie ştiinţifică până la 1900». Semnalez faptul că primul capitol este consacrat Evului Mediu, o epocă între ale cărei hotare, mereu supuse re­vizuirii, am descoperit lucruri într-un fel incredi­bile. Un singur exemplu: Perceval, unul dintre Ca­va­­lerii Mesei Rotunde, joacă trei partide cu o tablă de şah pe care piesele se mişcă singure – şi le pierde pe toate. Chiar dacă tabla aparţine unei zâne a ape­lor, ideea că un obiect poate în­tre­ce omul într-un joc al gândirii, de­ve­ni­tă astăzi o eclatantă realitate, este cel puţin insolită pentru secolul 13.

În timpul îndelungatei documentări, am cons­tatat încă o dată cât de bogate sunt marile biblio­teci bucureştene, cărora li s-au adăugat, datorită unor împrejurări favorabile, Bibliotecile Naţionale din Paris şi din Roma. Am adunat astfel texte şi imagini care se regăsesc în «Istorie…», un loc important revenind «Călătoriilor extraordinare» inspirate de avalanşa de descoperiri ştiinţifice şi tehnice ale epocii. Folosesc acest prilej pentru a recunoaşte din nou datoria mea de suflet faţă de Jules Verne, a cărui operă am devorat-o începând din copilărie şi adolescenţă. Aş spune că a fost o dragoste la prima lectură, o dragoste care nu s-a risipit, cum se întâmplă în relaţiile dintre oameni. Iar datoria am încercat să o «plătesc» traducând zece dintre cărţile sale, publicând numeroase studii şi articole, realizând un număr important de emisiuni de radio şi televiziune, participând la colocvii în ţară şi în străinătate şi, mai ales, scriind trei cărţi consacrate vieţii şi operei marelui scriitor, care continuă să se situeze printre cei mai citiţi autori de pe mapamond”.

Autor: RAMONA VINTILA
Foto: Lucian Alecu / Jurnalul Naţional

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Is this The end? Australian inventor creates a special character - Ћ - to replace English language's most common word

It is the most commonly used word in the English language. But, if an Australian restaurateur has his way, our use of 'the' could be about to change forever. Paul Mathis, from Melbourne, has designed the letter 'Ћ' as a replacement for 'the'. Idea: Paul Mathis, from Melbourne, has designed the symbol above as a replacement for 'the'. This is a scene from a promotional video   The businessman is now lobbying Apple asking to promote his app, which features the character in its iTunes store. In an interview with The Sydney Morning Herald, he said: 'The word "and" is only the fifth-most used word in English and it has its own symbol – the ampersand. 'Isn’t it time we accorded the same respect to "the"?' As reported by The Telegraph, Mr Mathis, who has opened more than 20 restaurants and hotels across Australia, has invested AUS $38,000 (£23,500) in the new app. But despite his optimism, it has s...

Engleza și franceza în dialect oltenesc. Greșeli monumentale pentru străinii care vin la Brâncuși

Foto: Radu Ciocoiu/Facebook via adevarul.ro Turiștii străini care ajung în Gorj ar face bine să citească Wikipedia  înainte. Și asta pentru că panourile informative și cărțile poștale despre Ansamblul Monumental „Constantin Brâncuși” conțin mari greșeli de traducere. În Târgu Jiu, turiștii pot cumpăra de la Centrul de Informare Turistică Brâncuși vederi cu marile opere ale sculptorului român: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii. Numai că traducătorii gorjeni au reușit teribila „performanță” de a greși două dintre numele acestor monumente: – numele în franceză al Coloanei Infinitului este „LA COLO N E SANS FIN” (varianta corectă este „LA COLO NN E SANS FIN” ); – numele în franceză al Mesei Tăcerii este „LA TABLE DU SIL A NCE” (varianta corectă este „LA TABLE DU SIL E NCE” . „Este foarte probabil ca denumirile să fi fost traduse de oameni slab pregătiţi, care nu au consultat nici măcar un dicţionar şi s-au grăbit. ...