Astfel, in primul rand, este bine sa fiti familiarizati cu termenii utilizati in mod frecvent de birourile/ agentiile ce ofera astfel de servicii. De exemplu: traducere autorizata/ legalizata/ notariala; incheiere simpla/ notariala; pagina standard etc.
In al doilea rand, trebuie sa comunicati inca de la inceput in ce scop veti utiliza traducerea (traducatorul trebuie sa cunoasca carui grup tinta ii este destinata traducerea, astfel incat sa poata adapta stilul, registrul etc) si sa stabiliti ce tip de traducere doriti sa vi se livreze, pentru a evita posibilele neintelegeri: traducere simpla, autorizata sau legalizata, traducere exacta, cu caracter informativ sau rescriere si adaptare a textului, in scopul publicarii materialului, de exemplu?
In al treilea rand, in momentul in care stabiliti impreuna cu traducatorul termenul de predare a lucrarii, incercati sa fiti realisti, indiferent de presiunea care – de cele mai multe ori – apasa pe umerii dumneavoastra: Cate pagini poate o persoana sa traduca pe ora? Cat timp a durat redactarea documentului original de catre dumneavoastra/ colegii dumneavoastra? De cat timp va avea nevoie traducatorul pentru a se documenta inainte de a incepe procesul propriu-zis de traducere?
In al patrulea rand, daca este posibil, mai ales atunci cand limbajul este specializat (tehnic sau medical, de exemplu), puneti la dispozitie traducatorului un glosar de termeni. Daca acesta nu exista, solicitati intocmirea unuia, pentru a asigura coerenta traducerilor ulterioare.
Si nu in ultimul rand, alocati-va timpul necesar pentru a tine legatura in mod constant cu traducatorul, caci acesta este cel care, analizand totul pana la cel mai mic detaliu, poate descoperi eventualele puncte slabe ale textului sursa. Caci, dupa cum spunea si Alberto Manguel, “cititorul ideal este traducatorul”. (...)
Nume: MONICA SONTICA