Treceți la conținutul principal

Ce cărţi româneşti (nu) vom citi pe Google

Marea bibliotecă digitală Google a fost lansată în această săptămână în Statele Unite şi urmează să se extindă la nivel internaţional în 2011. Editurile româneşti nu iau încă în calcul un viitor parteneriat cu Google.

Cele peste trei milioane de titluri disponibile acum pe platforma books.google.com în format electronic pot fi descărcate gratuit, deocamdată doar pe teritoriul SUA pe orice computer conectat la internet sau pe telefoane de ultimă generaţie. Mai multe dispozitive electronice de tip e-reader vor putea accesa platforma, cu excepţia tabletei Kindle, produsă de Amazon.

Teama de un monopol Google

Editorii şi autorii se tem însă că o dată cu extinderea acestui proiect la nivel internaţional, gigantul Google va obţine monopol pe piaţa cărţii digitale, iar portalul Amazon, care percepe o taxă pentru cărţile digitale, va fi îngropat.

"Noi credem că aceasta va fi cea mai mare bibliotecă digitală din lume. Cele peste trei milioane de cărţi vor fi gratuite", a declarat un purtător de cuvânt al Google.

Biblioteca Google a fost lansată în parteneriat cu universităţi prestigioase americane, editori şi biblioteci naţionale. Managerul Google Books, Abraham Murray, a anunţat zilele trecute că în fapt "sunt digitalizate peste 15 milioane de titluri, de la peste 35.000 de editori şi peste 40 de biblioteci. Sunt incluse peste 100 de ţări şi peste 400 de limbi".

Librăria a fost lansată chiar dacă justiţia americană nu s-a pronunţat asupra litigiului dintre compania americană de internet şi Asociaţia Editorilor Americani, care acuză încălcarea drepturilor de autor în cazul digitalizării cărţilor.

Un "gunoi" şi o "propagandă isterică", a clamat prof. Roland Reuss de la Universitatea Heidelberg, la ultima ediţie a Târgului de Carte de la Frankfurt. Roland Reuss crede că planul este o ameninţare la adresa publicaţiilor tradiţionale: "Poţi revoluţiona piaţa, dar costul acestui proces este că producătorii de bunuri de pe această piaţă vor fi distruşi". Directorul diviziei Print Content Partnerships a Google din Marea Britanie susţine însă, că astfel, se rezolvă una din cele mai mari probleme ale lumii: "fondurile de carte sunt pe moarte, în sensul în care se găsesc tot mai greu".

Ce spun editurile româneşti

Deocamdată, marile edituri din România aşteaptă să vadă condiţiile unui acord cu Google. "Este devreme să putem da un răspuns final în această nouă direcţie, mai ales când nu sunt clare nici condiţiile comerciale şi nici cele tehnice. Deocamdată nici o librărie electronică majoră nu este deschisă cititorilor români (excepţie: unele ebook-uri de pe Amazon prin Kindle). Iar accesul editurilor din România la acestea este deocamdată închis", a declarat Paul Balogh de la Editura Humanitas, adăugând că proiectul ţine de viitor, iar acum "ne grădinărim singuri această nouă lume digitală a cărţilor".

"Suntem dispuşi să colaborăm cu orice bibliotecă digitalizată, cu absolut toate sistemele care promovează cartea", a declarat pentru România Liberă Luminiţa Gruia, şeful serviciului Tehnologia Informaţiei şi Comunicării de la Biblioteca Naţională a României. "Noi deja colaborăm cu World Digital Library, cu biblioteca digitală Europeana.eu şi cu manuscriptorium.com", a mai adăugat Luminiţa Gruia, precizând că valoarea costurilor este "uriaşă pentru digitalizarea în masă". Din acest motiv se încearcă salvarea prin scanare a celor mai fragile sau a celor mai valoroase lucrări.

La rândul său, Oana Boca, director de imagine Polirom spune: "Editura Polirom, nu are în plan lansarea de cărţi în format electronic în viitorul foarte apropiat. Există, însă, pe site-ul editurii formate PDF livrate cititorilor gratis pentru cărţile cu stocul epuizat: peste 50 de titluri în acest moment. Faceţi referire la biblioteca digitală din Statele Unite, dar poate ar fi bine să încercăm să vedem care este situaţia e-book-urilor pe piaţa europeană (din câte ştiu, deocamdată, piaţa europeană e de sub 2% din piaţa de carte pe suport de hârtie)".

http://www.newspad.ro/Ce-carti-romanesti-nu-vom-citi-pe-Google,358669.html

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.