Din 1995, potrivit unei decizii UNESCO, se marcheaza, la 23 aprilie, "Ziua internationala a cartilor", un eveniment anual dedicat literaturii, cititorilor si drepturilor de autor. In epoca Internetului insa, protectia acestora a devenit dificila, asemeni drepturilor altor artisti, fie ei muzicieni, actori sau regizori.
Copierea ilegala a cartilor si pieselor muzicale a constituit intotdeauna o problema pentru autori, dar oarecum neglijabila pana la aparitia Internetului si posibilitatilor de multiplicare pe cale digitala a datelor.
Or, de la ivirea internetului si a posibilitatii multiplicarii unei carti sau piese muzicale de nenumarate ori, prin "copy & paste", fara a se pierde din calitatea originalului, fenomenul copierilor ilegale a luat proportii nebanuite.
Ca urmare, autoritatile au luat in colimator retelele de file-sharing din Internet. Decizia unui Tribunal din Suedia a facut senzatie in primavara anului 2009. Curtea suedeza i-a condamnat atunci pe administratorii retelei Pirate Bay pentru incalcarea drepturilor de autor la un an de inchisoare si la plata, ca despagubire, a mai multor milioane de euro.
Se pune insa intrebarea daca drepturile de autor mai pot fi protejate, odata ce o lucrare a inceput sa circule in Internet. Matthias Spielkamp, expert al platformei "online irights", care are ca scop informarea publicului larg asupra drepturilor de autor, considera ca nu.
"Este iluzoriu sa ne imaginam ca putem controla Internetul si copierea datelor pe cale digitala spre a le transfera intr-un sistem asupra caruia putem sa cadem de acord pe cale democratica. Trebuie mai degraba sa ne intrebam in ce fel pot profita artistii, scriitorii, muzicienii sau regizorii de pe urma utilizarii operelor lor in Internet. Aici trebuie gasita o solutie si faptul ca discutam pe aceasta tema reprezinta deja un progres", a spus Spielkamp.
Uluitor este faptul ca exista si sustinatori ai multiplicarii fara limita a acestor date in internet. Ei considera ca accesul liber la literatura, muzica sau film va duce la cresterea productivitatii culturale, iar eliberarea de restrictiile impuse de drepturile de autor ar fi o evolutie democratica la nivel global.
Niciunul din sustinatorii acestor idei nu dau insa un raspuns concret la intrebarea privind mijloacele de subzistenta care le-ar mai ramane autorilor operelor respective.
Potrivit lui Spielkamp: "Exista multe domenii de afaceri care functioneaza foarte eficient prin punerea gratuita la dispozitie a informatiilor. Firmele respective se bazeaza pe venituri din publicitate sau din vanzarea de aparatura. Concernul american Apple, de pilda, nu castiga multi bani cu vanzarea pieselor muzicale, ci prin comercializarea aparaturii de care consumatorii au nevoie pentru a descarca muzica de pe platforma online iTunes."
Totusi, nu multe intreprinderi dispun de resursele financiare ale unui concern de talia Apple. De aceea este trebuie sa gasim si pe viitor o cale de a feri autorii de faliment.
Cel mai amplu litigiu l-a declansat, in context, proiectul din 2005 a concernului Google de a crea in Internet o uriasa biblioteca. Or, copierea a milioane de carti si plasarea lor in retea a provocat ample controverse si traduceri in justitie.
In ciuda acordurilor incheiate de Google cu diverse asociatii, cu autori si uniuni de scriitori, proiectul continua sa fie problematic. Fiindca, potrivit consilierului juridic al librarilor germani, Christian Sprang, oferind acces la milioane de carti, Google e pe cale sa monopolizeze emergenta piata a textelor electronice si sa comercializeze, in interes privat, bunuri culturale adunate de contribuabili timp de secole.
Sursa: Deutsche Welle
Copierea ilegala a cartilor si pieselor muzicale a constituit intotdeauna o problema pentru autori, dar oarecum neglijabila pana la aparitia Internetului si posibilitatilor de multiplicare pe cale digitala a datelor.
Or, de la ivirea internetului si a posibilitatii multiplicarii unei carti sau piese muzicale de nenumarate ori, prin "copy & paste", fara a se pierde din calitatea originalului, fenomenul copierilor ilegale a luat proportii nebanuite.
Ca urmare, autoritatile au luat in colimator retelele de file-sharing din Internet. Decizia unui Tribunal din Suedia a facut senzatie in primavara anului 2009. Curtea suedeza i-a condamnat atunci pe administratorii retelei Pirate Bay pentru incalcarea drepturilor de autor la un an de inchisoare si la plata, ca despagubire, a mai multor milioane de euro.
Se pune insa intrebarea daca drepturile de autor mai pot fi protejate, odata ce o lucrare a inceput sa circule in Internet. Matthias Spielkamp, expert al platformei "online irights", care are ca scop informarea publicului larg asupra drepturilor de autor, considera ca nu.
"Este iluzoriu sa ne imaginam ca putem controla Internetul si copierea datelor pe cale digitala spre a le transfera intr-un sistem asupra caruia putem sa cadem de acord pe cale democratica. Trebuie mai degraba sa ne intrebam in ce fel pot profita artistii, scriitorii, muzicienii sau regizorii de pe urma utilizarii operelor lor in Internet. Aici trebuie gasita o solutie si faptul ca discutam pe aceasta tema reprezinta deja un progres", a spus Spielkamp.
Uluitor este faptul ca exista si sustinatori ai multiplicarii fara limita a acestor date in internet. Ei considera ca accesul liber la literatura, muzica sau film va duce la cresterea productivitatii culturale, iar eliberarea de restrictiile impuse de drepturile de autor ar fi o evolutie democratica la nivel global.
Niciunul din sustinatorii acestor idei nu dau insa un raspuns concret la intrebarea privind mijloacele de subzistenta care le-ar mai ramane autorilor operelor respective.
Potrivit lui Spielkamp: "Exista multe domenii de afaceri care functioneaza foarte eficient prin punerea gratuita la dispozitie a informatiilor. Firmele respective se bazeaza pe venituri din publicitate sau din vanzarea de aparatura. Concernul american Apple, de pilda, nu castiga multi bani cu vanzarea pieselor muzicale, ci prin comercializarea aparaturii de care consumatorii au nevoie pentru a descarca muzica de pe platforma online iTunes."
Totusi, nu multe intreprinderi dispun de resursele financiare ale unui concern de talia Apple. De aceea este trebuie sa gasim si pe viitor o cale de a feri autorii de faliment.
Cel mai amplu litigiu l-a declansat, in context, proiectul din 2005 a concernului Google de a crea in Internet o uriasa biblioteca. Or, copierea a milioane de carti si plasarea lor in retea a provocat ample controverse si traduceri in justitie.
In ciuda acordurilor incheiate de Google cu diverse asociatii, cu autori si uniuni de scriitori, proiectul continua sa fie problematic. Fiindca, potrivit consilierului juridic al librarilor germani, Christian Sprang, oferind acces la milioane de carti, Google e pe cale sa monopolizeze emergenta piata a textelor electronice si sa comercializeze, in interes privat, bunuri culturale adunate de contribuabili timp de secole.
Sursa: Deutsche Welle