Treceți la conținutul principal

Jumătate dintre români nu au cumpărat cărţi în ultimul an

51% dintre români nu au cumpărat cărţi în 2009, arată un studiu prezentat în 18 decembrie de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii.

Nonconsumul de cărţi a urcat anul acesta cu 6 procente, faţă de anul trecut, respectiv de la 46% la 51%. Datele au fost prezentate în cadrul campaniei „În căutarea cititorilor celebri”, iniţiată recent de Ministerul Culturii, în scopul promovării lecturii în rândul tinerilor.

Faţă de anul trecut, 2009 a fost un an „slab” şi din punct de vedere al consumului de muzică şi filme.

• Astfel, 71% dintre cei care au fost supuşi sondajului nu au cumpărat filme, în comparaţie cu 53% în 2008.
• La categoria muzică, 63% dintre români nu au cumpărat CD-uri originale, faţă de 30% în registraţi anul trecut.

Potrivit unor date din 2008, 34% dintre respondenţi nu citesc cărţi, articole, reviste de specialitate şi 22% citesc doar o dată sau de două ori pe lună. Un studiu din 2005 arăta că 56% dintre respondenţi nu au cumpărat nicio carte în 2004, iar 55,4% nu au citit deloc cărţi în cursul aceluiaşi an.

Potrivit Barometrului de Consum Cultural 2005 privind rolul bibliotecilor, jumătate dintre clienţii bibliotecilor citesc zilnic, aceştia reprezentând 25% din totalul populaţiei.

De asemenea, 51% dintre clienţii bibliotecilor îşi procură cărţi din librării şi abia după împrumută de la bibliotecă.

Centrul de Studii în Domeniul Culturii a elaborat şi patru profiluri de cititori.

Primul este tipul orientat spre carieră, reprezentat de tineri între 21-30 de ani, cunoscători de limbi străine, slabi consumatori de programe TV şi cititori de literatură de specialitate.

Ei sunt posesori de biblioteci personale medii (100-500 volume), în care cele mai multe cărţi au fost achiziţionate înainte de ’89. Al doilea tip este reprezentat de cititorii ocazionali, femei casnice, muncitori (31-40 de ani). Slabi posesori de cărţi (până la 50 de volume în bibliotecă), citesc rar, dar se uită la televizor, în special la programele de divertisment.

Cel de-al treilea tip, tipul achizitiv, se constituie din subiecţi migranţi de la ţară la oraş (40-50 de ani), cu studii medii. Sunt posesori de biblioteci mari (peste 500 de volume). Se uită mult la televizor, la toate genurile de programe.

Ultimul tip de cititori practică un consum educaţional sau de necesitate. Ei sunt imobili, trăiesc în zone fără infrastructură culturală şi sunt consumatori de televiziune.

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/880242/Jumatate-dintre-romani-nu-au-cumparat-carti-in-ultimul-an/

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.