Treceți la conținutul principal

Doris Lessing - Premiul Nobel pentru literatură 2007

Premiul Nobel
Premiul Nobel pentru Literatura rasplateste cele mai valoroase opere din toate genurile sau speciile literare, de la poezie, nuvela, roman, la piese de teatru, eseuri sau discursuri. Inca de la primul premiu decernat in 1901 poetului si filosofului Sully Prudhomme, distinctia a fost acordata, fara discriminare, autorilor de diferite limbi si culturi, atat scriitorilor necunoscuti, cat si celor care atinsesera deja celebritatea.

Anuntarea laureatilor Premiilor Nobel pentru anul in curs se face in anumite zile, de obicei la inceputul lunii octombrie, dupa ce institutele pentru acordarea Premiilor Nobel au intocmit lista candidatilor eligibili dintre numele recomandate de Comitetul Nobel. Consilierii Comitetului si alti experti redacteaza rapoarte detaliate despre fiecare candidat, pe baza carora Comitetul urmeaza sa delibereze. Dupa ce este votat castigatorul Premiului Nobel, se organizeaza o conferinta de presa pentru anuntarea publica a acestuia.

Ceremonia oficiala de inmanare a Premiilor Nobel se desfasoara anual in 10 decembrie, la Concert Hall, in capitala suedeza Stockholm, in ziua in care se comemoreaza moartea fondatorului lor, Alfred Nobel (1896). Ceremonia este urmata de un dineu de gala organizat la sediul primariei din Stockholm, la care participa familia regala, membri ai guvernului si aproximativ 1.300 de invitati.

Regele Carol al XVI-lea Gustaf al Suediei le inmaneaza laureatilor o diploma, o medalie si Premiul Nobel in valoare de aprox. 10 milioane de coroane suedeze.



Scriitoarea britanica Doris Lessing, acum in etate de 90 de ani, este cea mai in varsta persoana si cea de-a 11-a femeie care primeste aceasta distinctie.

In justificarea premiului, Academia Regala de stiinta a Suediei a apreciat-o pe Doris Lessing drept "o naratoare a experientei feminine, care, cu scepticism, ardoare si forta vizionara, a expus critic o civilizatie divizata". Numele autoarei constituie o surpriza deosebita, aceasta fiind preferata de Academie scriitorilor mai cunoscuti, considerati favoriti la acest premiu, precum Philip Roth, Haruki Murakami sau Amos Oz.

Doris Lessing s-a nascut pe 22 octombrie 1919, perioada in care parintii sai traiau la Kermanshah, Persia (acum Iran). In 1925 s-a mutat impreuna cu familia in colonia britanica din Rhodesia de Sud, acum Zimbabwe. In 1949 s-a stabilit la Londra, unde traieste si acum. In ciuda unei copilarii dificile si nefericite, scrierile lui Lessing despre viata in Africa britanica sunt pline de compasiune atat pentru vietile sterile ale colonistilor, cat si pentru problemele locuitorilor indigeni.

Desi nu este catolica, a urmat o scoala catolica pe care a parasit-o definitiv la 15 ani, dupa aceasta varsta facandu-si singura educatia.
In 1938 s-a casatorit cu Frank Wisdom, cu care a avut doi copii, dar si-a parasit familia cativa ani mai tirziu, alegind sa se casatoreasca cu Gottfried Lessing - un coleg de club de carte stangist -, cu care a avut si un fiu. Doris Lessing a abandonat insa cauza comunista in 1954.


In 2006 Doris Lessing a anuntat ca surzeste treptat, doctorii sustinand ca acest fapt se datoreaza medicamentelor contra malariei pe care le-a luat in copilarie; de altfel, fratele scriitoarei a surzit la varsta de 20 de ani.

Doris Lessing si-a facut debutul in 1950 cu "The Grass Is Singing", iar printre operele sale importante se numara romanele din seria "Children Of Violence" (1952-1969), "The Summer Before Dark" (1973) si "The Fifth Child" (1988). Romanul "Golden Notebook" (1962) este insa capodopera sa, considerat de multi un roman clasic feminist, dar nu si de autoarea lui, care il considera un roman despre tema pierderii sanatatii mentale ca modalitate de a te vindeca si a te elibera de iluzii.

Prozele ei din anii 1950-1960 descriau cruzimea cu care albii ii tratau pe africani, asa ca in 1956 lui Lessing i s-a interzis sederea in teritoriul sud-african si in Zimbabwe. Romanciera a scris seria "Children of Violence", un bildungs-roman influentat de ideologia comunista, dupa care a urmat "The Golden Notebook" (1962), o proza experimentala care avea sa ii aduca faima si asocierea cu miscarea feminista.

Au urmat testari ale unor varii genuri, de la science fiction - romanul "The Making of the Representative for Planet 8" a devenit si libret de opera - pana la fictiunea spatiului interior, cvasimistica, in 1983, scriitoarea revenind la fictiunea realista. In 1995 prima parte a autobiografiei ei a obtinut James Tait Black Memorial Prize si tot atunci Harvardul i-a oferit o diploma onorifica. Acesta a fost si anul in care a revenit in Africa de Sud pentru a-si vizita fiica si nepotii.

Lessing a colaborat cu Charlie Adlard la crearea unui roman grafic fara precedent, iar in 1996 i-a fost publicat "Love Again", care a propulsat-o pe lista nominalizatilor la Nobel si la Britain’s Writer’s Guild Award for Fiction in acelasi an.
Apoi a colaborat din nou cu Philip Glass la compunerea libretului pentru opera "The Marriages Between Zones Three, Four and Five".

"Walking in the Shade" este cea de-a doua parte a autobiografiei ei, care se opreste la publicarea lui "The Golden Notebook". Lessing a refuzat sa scrie si un al treilea volum.
In 1999 i-a aparut romanul "Mara and Dann", iar un an mai tarziu portretul ei figura la National Portrait Gallery.
"Ben, in the World" (2000), continuarea unui roman din 1988, "The Fifth Child", "The Sweetest Dream" (2001), "The Grandmothers" (2003) si o colectie de eseuri, "Time Bites", au primit numeroase premii, printre care David Cohen British Literature Prize.
Cele mai recente romane ale sale sunt "The Cleft" (2007) si Alfred and Emily (2008).


Romanele, povestirile si eseurile ei au acoperit subiecte variind de la discriminarea rasiala pana la aceea de gen, ramanind insa constant de inspiratie autobiografica.
Din punct de vedere literar, opera sa este conventional impartita in trei perioade: romane cu tematica comunista (1944-1956), cu tematica psihologica (1956-1969) si cu tematica sufista si tenta stiintifico-fantastica (dupa 1969). Desi romanele din aceasta ultima grupa nu au fost la fel de bine primite de critici, autoarea a insistat asupra calitatii literaturii SF, sustinand ca acest gen a creat unele din cele mai bune fictiuni sociale.

"Toata viata ei a fost un model pentru femei"

La ora anuntarii premiului Doris Lessing era la cumparaturi, motiv pentru care managerul scriitoarei nu a putut-o contacta imediat pentru a-i da vestea. Jane Friedman, redactorul-sef al editurii care publica cartile lui Lessing in Marea Britanie (Harper Collins), considera premiul o surpriza totala. "E o veste minunata, este absolut extraordinar", a spus aceasta, contactata de Reuters in timp ce se afla la Targul de carte de la Frankfurt. "Toata viata a fost un model pentru femei", a adaugat editoarea.

Si Academia Suedeza a declarat ca romanul "Golden Notebook" a inspirat o generatie de scriitoare feministe: "Miscarea feminista, aflata in plin avant, a considerat scrierile lui Doris Lessing de pionierat, iar romanul apartine celor cateva carti care definesc perspectiva secolului 20 asupra relatiilor dintre barbati si femei".

Romane
• The Grass is Singing (1950)
• The Golden Notebook (1962)
• Briefing for a Descent into Hell (1971)
• The Summer Before the Dark (1973)
• Memoirs of a Survivor (1974)
• The Diary of a Good Neighbour (as Jane Somers, 1983)
• If the Old Could... (as Jane Somers, 1984)
• The Good Terrorist (1985)
• The Fifth Child (1988)
• Playing the Game (graphic novel, illustrated by Charlie Adlard, 1995)
• Love, Again (1996)
• Mara and Dann (1999)
• Ben, in the World (2000) – sequel to The Fifth Child
• The Sweetest Dream (2001)
• The Story of General Dann and Mara's Daughter, Griot and the Snow Dog (2005) – sequel to Mara and Dann
• The Cleft (2007)
• Alfred and Emily (2008)

The Children of Violence series
• Martha Quest (1952)
• A Proper Marriage (1954)
• A Ripple from the Storm (1958)
• Landlocked (1965)
• The Four-Gated City (1969)

The Canopus in Argos: Archives series
• Shikasta (1979)
• The Marriages Between Zones Three, Four and Five (1980)
• The Sirian Experiments (1980)
• The Making of the Representative for Planet 8 (1982)
• The Sentimental Agents in the Volyen Empire (1983)

Librete
• The Making of the Representative for Planet 8 (music by Philip Glass, 1986)
• The Marriages Between Zones Three, Four and Five (music by Philip Glass, 1997)

Piese de teatru
• Each His Own Wilderness (three plays, 1959)
• Play with a Tiger (1962)

Poezie
• Fourteen Poems (1959)
• The Wolf People - INPOPA Anthology 2002 (poems by Lessing, Robert Twigger and T.H. Benson, 2002)

Colecţii de nuvele
• Five Short Novels (1953)
• The Habit of Loving (1957)
• A Man and Two Women (1963)
• African Stories (1964)
• Winter in July (1966)
• The Black Madonna (1966)
• The Story of a Non-Marrying Man (1972)
• This Was the Old Chief's Country: Collected African Stories, Vol. 1 (1973)
• The Sun Between Their Feet: Collected African Stories, Vol. 2 (1973)
• To Room Nineteen: Collected Stories, Vol. 1 (1978)
• The Temptation of Jack Orkney: Collected Stories, Vol. 2 (1978)
• Through the Tunnel (1990)
• London Observed: Stories and Sketches (1992)
• The Real Thing: Stories and Sketches (1992)
• Spies I Have Known (1995)
• The Pit (1996)
• The Grandmothers: Four Short Novels (2003)


Cat Tales
• Particularly Cats (stories and nonfiction, 1967)
• Particularly Cats and Rufus the Survivor (stories and nonfiction, 1993)
• The Old Age of El Magnifico (stories and nonfiction, 2000)

Non-ficţiune
• Going Home (memoir, 1957)
• In Pursuit of the English (1960)
• Prisons We Choose to Live Inside (essays, 1987)
• The Wind Blows Away Our Words (1987)
• African Laughter: Four Visits to Zimbabwe (memoir, 1992)
• A Small Personal Voice (essays, 1994)
• Conversations (interviews, edited by Earl G. Ingersoll, 1994)
• Putting the Questions Differently (interviews, edited by Earl G. Ingersoll, 1996)
• Time Bites (essays, 2004)

Autobiografice
• Under My Skin: Volume One of My Autobiography, to 1949 (1994)
• Walking in the Shade: Volume Two of My Autobiography, 1949 to 1962 (1997)

Traduceri în limba română
• O coborâre în infern, Ed. Polirom, 2007
• Povestiri africane, traducere Irina Horea, Ed. Polirom, 2008, 648 pag.
• Al cincilea copil , traducere de Anca-Gabriela Sîrbu, Ed. Polirom, 2008, 195 pag.

Postări populare de pe acest blog

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)

Casa Share, proiectul comunității online care schimbă vieți

Zeci de familii din România trăiesc în condiții inumane, fără căldură, lumină sau chiar fără mâncare. În multe județe din zona Moldovei (considerate județele cele mai sărace din țară) mii de copii își fac temele la lumina lumânării și dorm înghesuiți cu frații și surorile. Un ieșean s-a decis, din dorința de a face bine, să schimbe viața celor mai puțin fericiți. Bogdan Tănasă (foto) își dedică o bună parte din timp și resursele sale financiare pentru proiectul Casa Share, pe care l-a dezvoltat în urmă cu patru ani. Persoanele inimoase care fac parte din comunitatea online salvează oamenii sărmani. Casa Share a fost modalitatea prin care 20 de familii – în total 110 copii – au început să trăiască altfel. Am stat de vorbă cu Bogdan Tănasă care mi-a povestit despre proiect, despre implicarea oamenilor, ceea ce-l motivează și despre cum arată acum viața celor pe care i-a ajutat. continuarea articolului la editiadedimineata.ro   scrisă de Manuela Dinu

Degradarea morală a societăţii noastre este la fel de răspândită la vârf pe cât este la bază

TEMA: Revoltele din Marea Britanie David Cameron, Ed Miliband și întreaga noastră clasă politică s-au reunit ieri pentru a-i denunţa pe revoltaţi. Și, firește că aveau dreptate să spună că acţiunile acestor jefuitori, incendiatori și tâlhari sunt demne de dispreţ și criminale, și că poliţia ar trebui să primească mai mult sprijin. Dar toată această manifestare publică a șocului și-a indignării a avut ceva extrem de fals și ipocrit.  Căci deputaţii vorbeau despre teribilele evenimente din cursul săptămânii de parcă n-ar fi avut nimic de-a face cu ei. Eu, unul, nu pot accepta această ipoteză. De fapt, sunt de părere că avalanșa de criminalitate de pe străzile noastre nu poate fi disociată de degradarea morală prezentă în cele mai sus-puse cercuri ale societăţii britanice moderne. În ultimele două decenii, am asistat la un declin înspăimântător al standardelor morale în rândul elitei britanice și la apariţia unei culturi aproape universale a egoismului și a lăcomiei.