Treceți la conținutul principal

Postări

Sadoveanu, Rebreanu, Bacovia şi Labiş, târâţi prin tribunale

Scris de Dana Iliescu Urmaşii celebrilor scriitori romåni Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, George Bacovia şi Nicolae Labiş sunt nevoiţi să bată drumul tribunalelor pentru a-şi apăra moştenirea drepturilor de autor în faţa dorinţei CopyRo de a naţionaliza practic operele clasicilor romåni. CopyRo este o societate de gestiune colectivă a drepturilor de autor care, mai nou, se ocupă să-i atace chiar pe cei care ar trebui să-i apere, adică pe scriitori şi pe urmaşii acestora. Drepturile de autor lăsate moştenire de autorii clasici romåni sunt vånate temeinic de reprezentanţii CopyRo, în virtutea unei legi modificate (sfåntă coincidenţă!) de ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, interesat şi el de subiect din perspectiva poziţiei sale de Preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romånia - Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR- ADA). De ceva vreme, societatea de gestiune a drepturilor de autor CopyRo solicită judecătorilor să clarifice chestiunea privind drepturile d...

Un Gentleman la masa. Mic tratat de eleganta

Micul tratat " Un gentleman la masa " este o carte ideala pentru barbatii de toate varstele care stiu ca intr-un anumit moment din viata lor , manierele impecabile la masa sunt foarte importante. Intr-o societate a restaurantelor fast-food si a tacamurilor fabricate din plastic, eleganta devine tot mai straina de ce ar trebui sa fie cu adevarat. Cele mai importante momente din viata unui gentleman sunt cele in care acesta ia masa, indiferent de nepasarea afisata de prietenii carora poate nu le pasa daca cineva pronunta incorect un nume al unui fel de mancare din meniu sau foloseste furculita gresita la salata. Autor: John Bridges, Brian Curtis Editura: Nemira, 2010

Cenacluri virtuale... scriitori virtuali

Autor: RADU PARPAUTA Internetul ar trebui sa fie locul (sau locatia, cum se spune in noul limboi de lemn paneuropean) ideal pentru intilnirea scriitorului cu cititorul. Spatiul virtual iti permite sa faci lucrurile usor, sa poti trece lesne peste obstacole pe care in mod normal un scriitor, mai ales incepator, le intimpina in alte medii: reviste literare cu pretentii si spatiu limitat, un anume establishment sclerozat, diverse coterii literare et caetera (si zongora, hop-asa si iar asa!). Si, intr-adevar, se observa in ultimii ani o proliferare a comunicarii online pe teme literare, cenaclurile literare clasice migrind si gasindu-si tot mai mult loc in spatiul virtual. Aceasta lejeritate si libertate absoluta este, s-o spunem de la inceput, norocul si nenorocul creatorilor si cititorilor deopotriva. Anul trecut, in septembrie, Adrian Schiop a publicat in Romania libera un top zece al celor mai bune site-uri cultural-literare romanesti, top care a facut ceva vilva printre internauti...

Amita Bhose, o prietenă a României

"Am fost acuzată pentru că am iubit România. Îmi recunosc "vina". De dragul culturii române, cu dorinţa de a întemeia o şcoală serioasă de indianistică, m-am stabilit aici. Dacă am vrut să împart soarta poporului român, am suferit de frig, foame şi frică - acea teamă care aproape că ne-a paralizat minţile - alături de el. Nu m-am gândit să plec de aici, nici să trâmbiţez la posturile străine de radio. Scriam cu mâna în mănuşă, umblam după lumânări pentru serile fără curent, aşa cum făceau mulţi. N-am învăţat, însă, să patinez pe străzile Capitalei, pentru că în fiecare zi studenţii mă luau de mână, mă duceau la Universitate - la cursuri sau la examene - şi mă aduceau acasă. Uitându-mă la acele fiinţe înfometate, înfrigurate, deprimate moral, uneori mi se părea că vorbesc unor statui, într-o galerie de artă. Când le ascultam lecţiile, vedeam cum le-au îngheţat buzele, în "temperatura camerei". Totuşi, lumina privirii lor mi-a dat puterea să rezist". ...

"Literatura de azi" - O nouă emisiune pe TVR Cultural

TVR Cultural va marca începutul grilei de primăvară printr-un debut aşteptat: emisiunea LITERATURA DE AZI. În fiecare luni seara, de la ora 21.15 , criticul Daniel Cristea Enache va (re)aduce în faţa telespectatorilor literatura şi autorii ei. Invitatul primei ediţii a emisiunii "Literatura de azi" este criticul literar Alex Ştefănescu . Moderatorul Daniel Cristea Enache va discuta cu invitatul despre cele trei cărţi recent apărute ale acestuia: Istoria literaturii române contemporane/ Editura Maşina de scris; Cum te poţi rata ca scriitor: câteva metode sigure şi 250 de cărţi proaste/ Editura Humanitas şi Jurnal Secret. Noi dezvăluiri/ Editura Corint. Cei doi critici literari vor discuta şi despre mecanismele prin care o emisiune de televiziune poate îndruma lecturile spectatorilor, poate să le trezească interesul pentru noile apariţii editoriale şi îi poate familiariza cu tendinţele şi curentele din literatura contemporană. Altfel spus: la ce bun o emisiune de litera...

Criza cărţii: o ipoteză de lucru

Autor: Liviu ORNEA De ceva vreme încoace nu mai contenesc citind despre marile nenorociri care se abat asupra presei scrise şi a editurilor. Mor ziarele, mor editurile, nu se mai cumpără cărţi, concurenţa internetului ne omoară. E jale. Se caută cauzele, se propun soluţii. Fel de fel. Mergînd de la „nişare“ pînă la scăderea preţului ziarelor, pentru a contracara foile distribuite gratuit, sau la utilizarea inteligentă a concurenţei, adică a Internetului şi chiar a filmului, în cazul cărţilor, cum explicau doct, pe capital.ro, mai mulţi specialişti, printre care „teoreticianul“ Bogdan Ghiu (eu îl ştiam de poet, traducător, eseist). Cică scriitorii trebuie puşi la muncă, să participe la „întîlniri cu cititorii, conferinţe sau evenimente mondene, să îşi creeze strategii de imagine sau să injecteze constant conţinut în extensiile online ale cărţilor“. Doamne, fereşte-ne! Scriitorii trebuie să scrie bine, atît. Treaba lor e să scrie, a mea să-i citesc. Eu vreau să-l citesc pe Philip Roth,...

“Cartea insemnata”, lansata de editura Vellant

“Cartea insemnata” este un proiect inedit al editurii Vellant. Cartea are 186 de coautori, va fi lansata pe 25 februarie la libraria Carturesti Verona si distribuita in editie limitata , informeaza Mediafax. Ideea proiectului a pornit din curiozitatea editurii fata de obiceiurile de lectura ale fanilor sai. Astfel, 186 de persoane au primit cate o pagina dintr-un volum necunoscut, asupra careia au putut actiona in orice fel au dorit. Paginile au fost distribuite prin profilul de Facebook al editurii, iar printre contribuitori se numara Marius Chivu, Alexandru Andries, Alexandrina Hristov, Dumitru Gorzo si Ciubi (Pisica Patrata). Cele doua editii ale cartii, cea originala si cea insemnata, vor fi lansate la Carturesti, in prezenta unora dintre semnatari si a altor invitati. Cu aceasta ocazie, “editorii” vor afla si autorul volumului comentat. Cei care au pierdut ocazia de a personaliza o pagina din carte vor gasi in editia limitata o pagina goala, rezervata lor. Proiectul a scos l...

Vremuri grele

Nu cred că presa românească a trecut vreodată prin încercări similare cu acestea prin care trece acum. Înainte de 1989, ziariştii îndrăzneau să mai strecoare câte-o „şopârlă” prin diverse articole de fond, să spargă tiparele partidului, să evadeze intelectual din deşertul proletcultist. Chiar dacă nu reuşeau prea des, asta îi ţinea vii spiritual, le înteţea jarul minţii şi îi ajuta să supravieţuiască gerului din apartamente. În anii `90, entuziasmul era mare şi compensa lipsurile de tot felul. Se lucra pe bani puţini şi neplătiţi la timp, în redacţii unde tăiai fumul în cubuleţe, cu lama de bărbierit. Simţeai însă că eşti luat în seamă. Presa de autor trăia bine-mersi, iar dacă-ţi mergea mintea şi condeiul n-aveai cum să nu te faci remarcat. Prostia agresivă nu infestase încă posturile de redactor-şef. Acum, la începutul lui 2010, după ce trei ziare au fost nimicite dintr-o suflare de mogul, puţini sunt aceia care mai au curajul de a încerca să mişte-n front. Proştii utili sunt la ...

Scriitorii romani castiga in medie 300-500 dolari pentru o carte publicata

Un scriitor roman castiga, in medie, 300-500 de dolari de pe urma unei carti, a declarat scriitorul Stelian Tanase. In Romania exista un singur autor care ar putea sa nu-si faca si alte griji in afara celor legate de scris. Este vorba de popularul Mircea Cartarescu. In schimb, in strainatate, literatii care s-au imbogatit de pe urma cartilor publicate sunt ceva mai multi, dar nu cine stie ce - 15 in Franta, 20 in Germania si alte cateva zeci in America. In rest, ceilalti, milioane de scriitori din lumea larga, majoritatea extrem de talentati, se duc la serviciu si trudesc din greu, in timpul liber, pentru a reusi sa scoata pe piata romanul sau romanele mult visate, scrie Qmagazine. http://www.dailybusiness.ro/stiri-lifestyle/scriitorii-romani-castiga-in-medie-300-500-dolari-pentru-o-carte-publicata-37912

Editura Nemira, la adio

Tribunalul Bucuresti a deschis procedura falimentului pentru Editura Nemira Tribunalul Bucuresti a decis, miercuri, 6 ianuarie 2010, sa deschida procedura insolventei in cazul editura Nemira, care a depus cererea de intrare in insolventa pe 17 decembrie, urmand ca societatea sa intre in reorganizare potrivit Legii 85/2006. Cererea Nemira s-a judecat miercuri, la Tribunalul Bucuresti, dupa ce magistratii au amanat, pe 21 decembrie, discutarea dosarului. Potrivit datelor postate pe site-ul Ministerului de Finante, editura Nemira a incheiat anul 2008 cu pierderi de peste 700.000 de lei, in conditiile in care cifra de afaceri neta a editurii a fost de 6.516.219 de lei. Editura Nemira s-a infiintat in anul 1991, fiind una dintre primele edituri particulare din Romania, potrivit prezentarii de pe site-ul propriu. Initial, editura Nemira era cunoscuta pentru titlurile din categoria literaturii science-fiction, pentru ca ulterior sa isi extinda aria cu lucrari de eseistica si filos...

Bad English Translations on International Signs-2

In the lobby of a Moscow hotel across from a Russian Orthodox monastery: YOU ARE WELCOME TO VISIT THE CEMETERY WHERE FAMOUS RUSSIAN AND SOVIET COMPOSERS, ARTISTS, AND WRITERS ARE BURIED DAILY EXCEPT THURSDAY. In an Austrian hotel catering to skiers: NOT TO PERAMBULATE THE CORRIDORS IN THE HOURS OF REPOSE IN THE BOOTS OF ASCENSION. On the menu of a Swiss restaurant: OUR WINES LEAVE YOU NOTHING TO HOPE FOR. On the menu of a Polish hotel: SALAD A FIRM'S OWN MAKE; LIMPID RED BEET SOUP WITH CHEESY DUMPLINGS IN THE FORM OF A FINGER; ROASTED DUCK LET LOOSE; BEEF RASHERS BEATEN UP IN THE COUNTRY PEOPLE'S FASHION. In a Hong Kong supermarket: FOR YOUR CONVENIENCE, WE RECOMMEND COURTEOUS, EFFICIENT SELF-SERVICE. Outside a Hong Kong tailor shop: LADIES MAY HAVE A FIT UPSTAIRS. In a Rhodes tailor shop: ORDER YOUR SUMMERS SUIT. BECAUSE IS BIG RUSH WE WILL EXECUTE CUSTOMERS IN STRICT ROTATION. From the Soviet Weekly: THERE WILL BE A MOSCOW EXHIBITION OF ARTS BY 15,000 SOVIET REP...

Bad English Translations on International Signs-1

Dry cleaners in Bangkok: DROP YOUR TROUSERS HERE FOR BEST RESULTS. In a Nairobi restaurant: CUSTOMERS WHO FIND OUR WAITRESSES RUDE OUGHT TO SEE THE MANAGER. On the grounds of a private school: NO TRESPASSING WITHOUT PERMISSION. On an Arctic River highway: TAKE NOTICE: WHEN THIS SIGN IS UNDER WATER, THIS ROAD IS IMPASSABLE. On a sign in Japan: DO NOT LEAN ON GATE FOR IT OCCURS YOU TROUBLE. On a poster at Fight Illiteracy: ARE YOU AN ADULT THAT CANNOT READ? IF SO, WE CAN HELP. In a City restaurant: OPEN SEVEN DAYS A WEEK AND WEEKENDS. A sign seen on an automatic restroom hand dryer: DO NOT ACTIVATE WITH WET HANDS. In a maternity ward: NO CHILDREN ALLOWED. In a cemetery: PERSONS ARE PROHIBITED FROM PICKING FLOWERS FROM ANY BUT THEIR OWN GRAVES. Sign in Japanese public bath: FOREIGN GUESTS ARE REQUESTED NOT TO PULL COCK IN TUB. Tokyo hotel's rules and regulations: GUESTS ARE REQUESTED NOT TO SMOKE OR DO OTHER DISGUSTING BEHAVIOURS IN BED. Hotel room notice in Ch...

Sclavii fericiti. Lumea vazuta din Silicon Valley

Daca faceti parte din acei care vad in The Wall-ul pinkfloydian un film-constiinta, sau daca vi se pare ca Procesul e mai degraba un mare si disperat ţipăt decat un “roman absurd” (iar Kafka nu e doar un autor demn de pomenit in reclame si cand vrei sa fii trendy), atunci nu exista nici un motiv pentru care sa nu cititi Sclavii fericiti. Am facut acesta analogie pentru ca volumul de fata e la fel de aristocratic ca cele doua opere de mai sus – prin aristocratic intelegand un gen de discurs nascut dintr-o puternica si roditoare framantare personala, asumat pana in panzele albe, care in realitate nu este destinat unei majoritati si care nu ofera “idei generale” si previzibile. De dl. Ovidiu Hurduzeu am auzit prima oara acum un an si ceva, la o recomandare din Dilema Veche a d-lui Teodor Baconsky, care-i definea cartea drept “bibliografic solidă, doldora de satiră subţire, coerentă pînă la originalitate şi revelatoare de sensuri care exced vigilenţa curentă. Un veritabil manual de supr...

De ce avem nevoie de semnele diacritice

Fără virguliţe, căciuli şi accente circumflexe, limba pe care o scriem devine străină de cea pe care o vorbim. Până acum câţiva ani, cei care voiau să scrie la computer cu ş, ţ, î şi â nu prea puteau, din motive tehnice. Între timp însă, a devenit mai comod să uite de diacritice. Diana Marcu, o elevă de 13 ani de la Şcoala 79 din Bucureşti, foloseşte messengerul pentru a comunica cu prietenii ei încă din urmă cu patru ani, când era în clasa a-III-a. S-a obişnuit să scrie fără î, â, ş sau ţ, iar într-un timp renunţase şi la cratimă. În urmă cu două luni şi-a dat seama că greşea şi că cei care folosesc acest limbaj din ce în ce mai îndepărtat de limba română sunt cei „mai puţin intelectuali". Şi colega ei Gabriela Repanovici (13 ani) foloseşte messengerul de „vreo 4-5 ani" şi a observat o mulţime de greşeli de scriere. Ba chiar şi colegi care folosesc limbajul comunicării online, unde viteza e mai importantă decât forma mesajului, în viaţa de zi cu zi. Unii chiar şi în luc...

Orhan Pamuk – Premiul Nobel pentru literatură 2006

Orhan Pamuk (n. 7 iunie 1952, Istanbul) este unul din cei mai renumiţi scriitori turci contemporani. Operele sale au fost traduse în peste 40 de limbi şi publicate în peste 100 de ţări. În 1976 a absolvit Institutul de Jurnalistică a Universităţii Tehnice din Istanbul. Un partid naţionalist turc a iniţiat în anul 2005 un proces penal împotriva sa, pentru motivul că scriitorul a admis existenţa genocidului împotriva armenilor şi kurzilor în timpul Imperiului Otoman. Această afirmaţie ar fi lezat, în opinia reclamanţilor, demnitatea naţiunii turce. În urma protestelor internaţionale, ministerul justiţiei din Turcia a anunţat pe 22 ianuarie 2006 că nu acordă aviz favorabil judecării scriitorului. Din cauza unei probleme de procedură procesul a fost abandonat în mod oficial la începutul anului 2006. Revista americană „Time” l-a inclus în anul 2006 pe lista celor mai influenţi 100 de oameni din lume. A primit mai multe premii naţionale şi internaţionale, printre care premiul Orhan Kem...

Plata CAS pentru drepturile de autor, posibilă din 2011

Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a dat asigurări că plata obligatorie a contribuţiei de asigurări sociale (CAS) pentru drepturile de autor şi convenţiile civile nu se va aplica în 2010, ci posibil de la 1 ianuarie 2011 şi îi va afecta pe angajaţii care nu au carte de muncă, a declarat, ieri, preşedintele UGIR 1903, Ioan Cezar Corâci, la finele unei discuţii cu ministrul. Preşedintele UGIR 1903 a explicat: "Introducerea obligativităţii plăţii CAS pentru drepturile de autor şi pentru convenţiile civile îi va afecta numai pe cei care nu plătesc contribuţiile sociale la stat, cei care nu au carte de muncă. De exemplu, contabilii care lucrează pe la diferite firme pe contract de colaborare vor trebui să plătească CAS şi probabil că îşi vor face carte de muncă la una din societăţile la care lucrează". La rândul său, preşedintele federaţiei sindicale MediaSind, Cristi Godinac, a precizat că reprezentanţii Ministerului Muncii susţin că peste 80.000 de persoane sunt plătite în Româ...

CAS din drepturile de autor, încă o taxă făcută pe genunchi

Veniturile colectate de pe urma birului pregătit pentru intelectuali nu sunt cunoscute nici măcar de iniţiatorii acestuia. O lege prin care statul să încaseze venituri şi din drepturile de autor n-ar aduce niciun plus la buget, dar ar ucide o întreagă industrie a creaţiei intelectuale. Modul în care guvernanţii iniţiază acte normative în această perioadă, sub pretextul creşterii veniturilor la bugetul de stat, poate reprezenta un studiu de caz despre cum nu trebuie făcută o lege. Mihai Şeitan, noul ministru al Muncii şi autorul propunerii de a colecta CAS-ul şi din contractele de drepturi intelectuale, n-a venit decât cu ideea. Care este impactul social al acestei măsuri? Nu ştie. Câţi bani va aduce această lege în plus la bugetul de stat? Habar n-are. Câţi angajaţi au doar o parte din venituri pe contract de drepturi de autor, restul fiind pe contracte de muncă? N-are idee. „ Nu cunoaştem impactul pe care l-ar avea o astfel de lege. Este o simplă notă", afirmă cu seninăt...

Plata CAS la drepturile de autor: Cât plăteşte angajatorul şi cât angajatul?

Încă un bir pe capul românilor. Angajaţilor li se vor reţine 31% din câştigurile din drepturile de autor sau din veniturile obţinute în urma încheierii convenţiilor civile drept contribuţii pentru bugetul de pensii. Măsura este prevăzută în proiectul legii unice a pensiilor, ce urmează să fie aprobat în Guvern în luna februarie. Potrivit propunerii din Legea unică a pensiilor, contribuţia de 31,3% va fi suportată 20,8% de angajator şi 10,5% de angajat. Cei mai afectaţi de această măsură sunt artiştii, mulţi dintre ei fiind plătiţi doar prin contracte de autor. "E o tâmpenie... nu e prima a acestui dobitoc, dar omul când plateşte impozit la stat plăteste de fapt pentru pensie, de ce să mai plătesc o dată. Să plătesc pentru că merg pe jos, pentru că tuşesc la filmare, e o tâmpenie. (...) Să caute bani în altă parte domnul ăsta care vine cu idioţeniile acestea", a declarat regizorul Andrei Blaier. Cineaştii spun că plata CAS pentru drepturile de autor va îngreuna producţia...

Marile cărţi ale anului 2010

În 2010 de pe rafturile librăriilor clasice din România şi de la librăriile online cititorii vor putea cumpăra romane de calitate din toate spaţiile culturale. La început de an, editurile din România îşi anunţă proiectele. Publicarea versiunilor în limba română a unor romane destinate tuturor categoriilor de interes pare obiectivul principal. Herta Müller Humanitas Fiction le va oferi cititorilor din România „Leagănul respiraţiei" de Herta Müller, în traducerea lui Alexandru Şahighian. Publicată în Germania în septembrie 2009, cartea, scrisă, de fapt, la două mâini, împreună cu Oskar Pastior, s-a bucurat de o receptare critică mai mult decât favorabilă. Firele tematice ale acestui text-hibrid, la graniţa dintre genuri, sunt aceleaşi care străbat ţesătura pe care o alcătuiesc mai toate lucrările scriitoarei româno-germane căreia i s-a decernat Premiul Nobel anul trecut. „Leagănul respiraţiei" este o incursiune tesionată şi tensionantă în lumea de neuitat a totalitaris...