Scris de Dana Iliescu
Urmaşii celebrilor scriitori romåni Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, George Bacovia şi Nicolae Labiş sunt nevoiţi să bată drumul tribunalelor pentru a-şi apăra moştenirea drepturilor de autor în faţa dorinţei CopyRo de a naţionaliza practic operele clasicilor romåni. CopyRo este o societate de gestiune colectivă a drepturilor de autor care, mai nou, se ocupă să-i atace chiar pe cei care ar trebui să-i apere, adică pe scriitori şi pe urmaşii acestora. Drepturile de autor lăsate moştenire de autorii clasici romåni sunt vånate temeinic de reprezentanţii CopyRo, în virtutea unei legi modificate (sfåntă coincidenţă!) de ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, interesat şi el de subiect din perspectiva poziţiei sale de Preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Romånia - Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR- ADA).
De ceva vreme, societatea de gestiune a drepturilor de autor CopyRo solicită judecătorilor să clarifice chestiunea privind drepturile de autor asupra operelor scriitorilor romåni, întrucåt legea drepturilor de autor, modificată în 2006, susţine că aceste drepturi se moştenesc numai pe o perioadă de 70 de ani de la moartea autorului. Potrivit reprezentanţilor societăţii, există mai mulţi autori clasici ai căror moştenitori şi-au pierdut drepturile asupra operelor literare, iar societatea ar dori preluarea acestor drepturi. Explicaţia este bineînţeles filosofic naţională şi face referire la patrimoniul cultural naţional, dar nu vorbeşte nimic despre bani sau dreptul de proprietate, care, potrivit Constituţiei, ar trebui să fie sfånt şi în Romånia.
„Dumbrava minunată“ - disputată în justiţie
Lizuca şi Patrocle ai lui Sadoveanu, „Plumbul“ lui Bacovia, „Căprioara“ lui Labiş şi „Ion“ al lui Rebreanu au depăşit graniţele literaturii şi au ajuns astăzi la tribunal, graţie CopyRo.
CopyRo a contestat în instanţă certificatele de moştenitor ale urmaşilor lui Mihail Sadoveanu, George Bacovia, Nicolae Labiş şi Liviu Rebreanu. În cazul primului menţionat, instanţa Tribunalului Bucureşti a constatat nulitatea certificatului de moştenitor emis în 30 mai 1992 cu privire la transmiterea drepturilor patrimoniale de autor de la Eleonora Sadoveanu către legatarul universal Viorica Gavril (chemată în judecată de CopyRo alături de Smaranda Ecaterina Herfurt). Totodată, instanţa a respins şi cererea CopyRo de constatare a faptului că drepturile de autor ale prozatorului Mihail Sadoveanu aparţin societăţii. Astfel, în primă instanţă, societatea a pierdut, însă decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti. Şi acţiunea împotriva moştenitorului lui Liviu Rebreanu a fost respinsă de către Tribunalul Bucureşti, în iunie 2009, contestaţia faţă de această decizie a instanţei va fi judecată, începând din 4 martie, de către Curtea de Apel Bucureşti. Tribunalul a constatat legalitatea actelor de moştenire a drepturilor de autor deţinute de nepotul romancierului, Ilderim Rebreanu, instanţa respingând cererea CopyRo. Într-o altă acţiune, societatea de gestiune colectivă a drepturilor de autor CopyRo le-a reclamat în instanţă pe nepoatele scriitorului Mihail Sebastian, procesul având termen de judecată stabilit pentru 27 aprilie 2010. Părţile procesului privind drepturile de autor asupra operei lui Mihail Sebastian sunt societatea CopyRo, ca reclamantă, şi nepoatele scriitorului, Micky Sebastian, Michele Hechter, Beatrice Sebastian şi Dominique Hecher, în calitate de pârâte. CopyRo susţine că ar trebui să deţină drepturile asupra operei lui Sebastian (1909 - 1945), deoarece acesta nu mai are, din punct de vedere legal, moştenitori. Pe de altă parte, nepoatele scriitorului susţin că ele ar trebui să fie deţinătoarele drepturilor, ca descendente ale acestuia.
Cu bocanii şi pe familia Labiş
Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor (CopyRo) le-a dat chemat în faţa instanţei Tribunalului Bucureşti pe cele două surori ale poetului Nicolae Labiş. CopyRo vrea ca TMB să constate că drepturile de autor asupra operei poetului nu le mai aparţin exclusiv acestora, ci aparţin societăţii. CopyRo le solicită judecătorilor - la primul teremen al procesului de pe data de 1 aprilie - să constate nulitatea certificatului de moştenitor prin care tatăl poetului, Eugen Labiş, a transmis un sfert din drepturile de autor asupra operei fiului său, către surorile lui Nicoale - Maria Labiş şi Teodora Labiş Creţu - şi către mama poetului, Ana-Profira Labiş.
CopyRo contestă, totodată, şi certificatul de moştenitor prin care mama lui Labiş, Ana-Profira, a transmis cota sa parte din drepturile de autor asupra operei poetului către fiica sa, Teodora. Pe baza legilor în vigoare în 1956, CopyRo susţine că părinţii puteau deţine drepturile de autor asupra operei lui Labiş doar pe durata vieţii lor fără să aibă dreptul de a le lăsa moştenire. Instanţa mai este chemată să constate că cei 15 ani de la moartea lui Labiş (1956) - în care surorile lui puteau deţine exclusivitatea drepturile de autor asupra operei acestuia - s-au împlinit, iar toate drepturile de autor asupra operei poetului din Mălini aparţin deja societăţii.
„Aceste procese sunt o porcărie!“
Aceasta este părerea senatorului Iulian Urban, membru în Comisia juridică a Senatului şi avocat cu state vechi. Urban a declarat că „aceste procese reprezintă o formă de naţionalizare, pentru că nu e normal ca munca bunicilor sau străbunicilor noştri să ajungă bun naţional. E o golănie“. În opinia sa, articolele din legea drepturilor de autor care limitează dreptul la moştenirea operei literare de către urmaşii autorilor sunt neconstituţionale şi „ar fi cazul ca cineva să ceară Curţii Constituţionale să constate această situaţie“. Mai mult, crede Iulian Urban, dacă o instanţă din România ar da dreptate CopyRo în aceste procese intentate moştenitorilor marilor clasici români, „statul român ar putea plăti bani buni în urma proceselor intentate la CEDO“.
În sprijinul afirmaţiilor sale, Urban a adus ca argument cazul moştenirii operei lui Eugen Ionescu, caz în care statul român a încercat de asemenea o naţionalizare a operei marelui scriitor şi a pierdut cu brio în justiţia franceză.
O lege şi multe interese
Potrivit unor surse oficiale, acţiunile CopyRo, organism condus de Eugen Uricaru (foto jos), scriitor aflat în graţiile PSD, partid care l-a promovat chiar în funcţia de secretar de stat la Ministerul de Externe în timpul guvernului Năstase, sunt strâns legate de acţiunile mai multor trusturi de presă care reuşesc să-şi vândă publicaţiile doar la pachet cu o carte. „Băieţii ăştia vor să facă bani şi de aceea ne invocă gogoşi gen patrimoniul cultural“, ne-au declarat sursele noastre.
Conform articolului 25 din Legea 8 din 1996, modificată în 2006, „(1) drepturile patrimoniale (...) durează tot timpul vieţii autorului, iar după moartea acestuia se transmit prin moştenire, potrivit legislaţiei civile, pe o perioadă de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusă la cunoştinţa publică în mod legal, iar dacă nu există moştenitori, exerciţiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectivă mandatat în timpul vieţii de către autor sau, în lipsa unui mandat, organismului de gestiune colectivă cu cel mai mare număr de membri, din domeniul respectiv de creaţie“.
De ceva vreme, societatea de gestiune a drepturilor de autor CopyRo solicită judecătorilor să clarifice chestiunea privind drepturile de autor asupra operelor scriitorilor romåni, întrucåt legea drepturilor de autor, modificată în 2006, susţine că aceste drepturi se moştenesc numai pe o perioadă de 70 de ani de la moartea autorului. Potrivit reprezentanţilor societăţii, există mai mulţi autori clasici ai căror moştenitori şi-au pierdut drepturile asupra operelor literare, iar societatea ar dori preluarea acestor drepturi. Explicaţia este bineînţeles filosofic naţională şi face referire la patrimoniul cultural naţional, dar nu vorbeşte nimic despre bani sau dreptul de proprietate, care, potrivit Constituţiei, ar trebui să fie sfånt şi în Romånia.
„Dumbrava minunată“ - disputată în justiţie
Lizuca şi Patrocle ai lui Sadoveanu, „Plumbul“ lui Bacovia, „Căprioara“ lui Labiş şi „Ion“ al lui Rebreanu au depăşit graniţele literaturii şi au ajuns astăzi la tribunal, graţie CopyRo.
CopyRo a contestat în instanţă certificatele de moştenitor ale urmaşilor lui Mihail Sadoveanu, George Bacovia, Nicolae Labiş şi Liviu Rebreanu. În cazul primului menţionat, instanţa Tribunalului Bucureşti a constatat nulitatea certificatului de moştenitor emis în 30 mai 1992 cu privire la transmiterea drepturilor patrimoniale de autor de la Eleonora Sadoveanu către legatarul universal Viorica Gavril (chemată în judecată de CopyRo alături de Smaranda Ecaterina Herfurt). Totodată, instanţa a respins şi cererea CopyRo de constatare a faptului că drepturile de autor ale prozatorului Mihail Sadoveanu aparţin societăţii. Astfel, în primă instanţă, societatea a pierdut, însă decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti. Şi acţiunea împotriva moştenitorului lui Liviu Rebreanu a fost respinsă de către Tribunalul Bucureşti, în iunie 2009, contestaţia faţă de această decizie a instanţei va fi judecată, începând din 4 martie, de către Curtea de Apel Bucureşti. Tribunalul a constatat legalitatea actelor de moştenire a drepturilor de autor deţinute de nepotul romancierului, Ilderim Rebreanu, instanţa respingând cererea CopyRo. Într-o altă acţiune, societatea de gestiune colectivă a drepturilor de autor CopyRo le-a reclamat în instanţă pe nepoatele scriitorului Mihail Sebastian, procesul având termen de judecată stabilit pentru 27 aprilie 2010. Părţile procesului privind drepturile de autor asupra operei lui Mihail Sebastian sunt societatea CopyRo, ca reclamantă, şi nepoatele scriitorului, Micky Sebastian, Michele Hechter, Beatrice Sebastian şi Dominique Hecher, în calitate de pârâte. CopyRo susţine că ar trebui să deţină drepturile asupra operei lui Sebastian (1909 - 1945), deoarece acesta nu mai are, din punct de vedere legal, moştenitori. Pe de altă parte, nepoatele scriitorului susţin că ele ar trebui să fie deţinătoarele drepturilor, ca descendente ale acestuia.
Cu bocanii şi pe familia Labiş
Societatea de Gestiune Colectivă a Drepturilor de Autor (CopyRo) le-a dat chemat în faţa instanţei Tribunalului Bucureşti pe cele două surori ale poetului Nicolae Labiş. CopyRo vrea ca TMB să constate că drepturile de autor asupra operei poetului nu le mai aparţin exclusiv acestora, ci aparţin societăţii. CopyRo le solicită judecătorilor - la primul teremen al procesului de pe data de 1 aprilie - să constate nulitatea certificatului de moştenitor prin care tatăl poetului, Eugen Labiş, a transmis un sfert din drepturile de autor asupra operei fiului său, către surorile lui Nicoale - Maria Labiş şi Teodora Labiş Creţu - şi către mama poetului, Ana-Profira Labiş.
CopyRo contestă, totodată, şi certificatul de moştenitor prin care mama lui Labiş, Ana-Profira, a transmis cota sa parte din drepturile de autor asupra operei poetului către fiica sa, Teodora. Pe baza legilor în vigoare în 1956, CopyRo susţine că părinţii puteau deţine drepturile de autor asupra operei lui Labiş doar pe durata vieţii lor fără să aibă dreptul de a le lăsa moştenire. Instanţa mai este chemată să constate că cei 15 ani de la moartea lui Labiş (1956) - în care surorile lui puteau deţine exclusivitatea drepturile de autor asupra operei acestuia - s-au împlinit, iar toate drepturile de autor asupra operei poetului din Mălini aparţin deja societăţii.
„Aceste procese sunt o porcărie!“
Aceasta este părerea senatorului Iulian Urban, membru în Comisia juridică a Senatului şi avocat cu state vechi. Urban a declarat că „aceste procese reprezintă o formă de naţionalizare, pentru că nu e normal ca munca bunicilor sau străbunicilor noştri să ajungă bun naţional. E o golănie“. În opinia sa, articolele din legea drepturilor de autor care limitează dreptul la moştenirea operei literare de către urmaşii autorilor sunt neconstituţionale şi „ar fi cazul ca cineva să ceară Curţii Constituţionale să constate această situaţie“. Mai mult, crede Iulian Urban, dacă o instanţă din România ar da dreptate CopyRo în aceste procese intentate moştenitorilor marilor clasici români, „statul român ar putea plăti bani buni în urma proceselor intentate la CEDO“.
În sprijinul afirmaţiilor sale, Urban a adus ca argument cazul moştenirii operei lui Eugen Ionescu, caz în care statul român a încercat de asemenea o naţionalizare a operei marelui scriitor şi a pierdut cu brio în justiţia franceză.
O lege şi multe interese
Potrivit unor surse oficiale, acţiunile CopyRo, organism condus de Eugen Uricaru (foto jos), scriitor aflat în graţiile PSD, partid care l-a promovat chiar în funcţia de secretar de stat la Ministerul de Externe în timpul guvernului Năstase, sunt strâns legate de acţiunile mai multor trusturi de presă care reuşesc să-şi vândă publicaţiile doar la pachet cu o carte. „Băieţii ăştia vor să facă bani şi de aceea ne invocă gogoşi gen patrimoniul cultural“, ne-au declarat sursele noastre.
Conform articolului 25 din Legea 8 din 1996, modificată în 2006, „(1) drepturile patrimoniale (...) durează tot timpul vieţii autorului, iar după moartea acestuia se transmit prin moştenire, potrivit legislaţiei civile, pe o perioadă de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusă la cunoştinţa publică în mod legal, iar dacă nu există moştenitori, exerciţiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectivă mandatat în timpul vieţii de către autor sau, în lipsa unui mandat, organismului de gestiune colectivă cu cel mai mare număr de membri, din domeniul respectiv de creaţie“.