1traducator

Taxă pe link? Cum adică?  O directivă europeană, care intră în toamnă la vot, prevede taxe pentru cine preia materiale de pe alte site-uri. Publicitate   Scopul directivei este de a lovi giganții Google și Facebook, spune europarlamentarul Victor Negrescu. Pot apărea însă efecte averse: dacă postezi un citat pe Facebook, sau un link, ai putea fi amendat, spune Ioana Avădani, CJI. Pe de altă parte, directiva nu menționează cum se va face plata pentru materialele preluate. Detalii, în continuare: Parlamentul European va supune la vot pe 23 septembrie o propunere de Directiva care prevede, printre altele,  plata unei taxe in schimbul preluarii unui link sau material de presa . Câteva grupuri europene susțin directiva. Printre acestea: Ringier, compania care în România deține tabloidul Libertatea. Propunerea a fost facuta de Comisia Europeana in luna septembrie 2016  iar astazi a fost dezbatuta de Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI), ...

10 cărți de citit în această vară Tot atâtea sugestii de lectură propuse de coolturamall.ro

Pe 3 decembrie 1926, Agatha Christie s-a ridicat din fotoliul său, a urcat scările şi a sărutat-o de noapte bună pe fiica sa de doar 7 ani, Rosalind. După ce a coborât, s-a urcat în maşina sa şi a dispărut timp de 11 zile. Dispariţia ei a provocat o mobilizare masivă. Agatha Christie era o scriitoare faimoasă, în cazul dispariţiei ei au fost alocaţi peste 1000 de poliţişti şi sute de civili. Pentru prima dată în istorie fiind implicate şi avioane în cadrul cercetărilor, informează History Extra.  Secretarul de stat de atunci, William Joynson-Hicks, a urgentat căutările. Doi dintre cei mai faimoşi scriitori de proză criminalistică din Marea Britanie, Sir Arthur Conan Doyle, creatorul lui Sherlock Holmes şi Dorothy L. Sayers, au fost contactaţi pentru a-i ajuta pe poliţişti în cadrul căutărilor. La scurt timp, poliţiştii au detectat maşina scriitoarei. Vehiculul a fost găsit abandonat în Nelands Corner. Însă în maşină nu era niciun semn al prezenţei scriitoarei sau a altei pe...

Credit: Muzeul Larco/Wikipedia ă Un antropolog sugerează că marea civilizaţie pre-columbiană „scria” cu ajutorul unor şnururi înnodate numite ”khipu”. De multe ori s-a pus problema cum o civilizaţie atât de dezvoltată, precum incaşii , cu o întindere de aproximativ 5.000 de kilometri pe teren accidentat şi cu oraşe măreţe a putut exista fără cuvântul scris. Era nevoie de o reţea complexă de comunicaţie, astfel limbajul exprimat vizual era esenţial, scrie Curiosity . O dovadă în acest sens sunt aceste khipu , reprezentate în imaginea de mai jos. Se credea că sunt doar pentru reprezentarea valorilor numerice, dar cronicile spaniole din secolul XVI afirmă că aceste şnururi înnodate transmiteau mesaje mai complexe. Dovezile recente provin după căderea imperiului incaş. În secolul al XVIII-lea, când ultimii incaşi luptau împotriva conducerii spaniole, existau numeroase rebeliuni, acestea fiind „scrise” ...

Uniunea Scriitorilor din România                     Filiala București Proză                                                                                                Clubul de proză vă invită la o nouă întâlnire   miercuri, 28 iunie 2017, 17h , la Centrul socio-cultural Jean-Louis Calderon al Primăriei sectorului 2, Bucureşti, str. Jean-Louis Calderon , nr. 39       Lectură publi...

Un proiect de cercetare coordonat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” îşi propune crearea unei tehnologii care să înţeleagă singură textul unei cărţi şi să ofere cititorilor informaţii de context suplimentare. Proiectul „MappingBooks” este coordonat de prof.univ.dr. Dan Cristea, din cadrul Facultăţii de Informatică, şi se apropie deja de lansarea primei cărţi „inteligente” – un manual de geografie de clasa a opta. „Manualul” electronic este o aplicaţie ce poate fi descărcată pe telefonul mobil sau pe tabletă, preferabil conectate la internet şi cu acces la servicii GPS.   Deschisă pe dispozitivul mobil, cartea poate fi citită şi ca un manual obişnuit, dar are şi multe alte funcţii. Fiecare menţiune a unei locaţii geografice este automat recunoscută, iar elevului i se semnalizează posibilitatea să afle informaţii suplimentare. În plus, atunci când elevul trece pe lângă una dintre sutele de locaţii menţionate în manu...

Pe 24 iunie se împlinesc 616 ani de la naşterea inventatorului tiparului cu litere mobile din metal, Johann Gutenberg. Prima presă tipografică, ce folosea litere mobile şi cerneală pe bază de uleiuri, a făcut ca toate cărţile şi informaţiile cuprinse în acestea să devină mult mai accesibile publicului larg. Procedeul inventat de el a fost atât de revoluţionar, încât a rămas neschimbat timp de patru secole. Biblia lui Gutenberg a fost prima carte din Europa produsă în masă şi a ieşit de sub tipar pe data de 23 februarie 1455. Publicarea sa a marcant evoluţia tehnologică a lumii. Înainte, doar bogaţii îşi permiteau să aibă cărţi, volumele fiind extrem de scumpe pentru că erau, de fapt, transcrieri făcute de mână. Nu se ştie cu exactitace câte volume ale Bibliei lui Gutenberg au fost tipărite la acel moment, dar se crede că ar fi vorba despre 150-180 de cărţi. Citeşte mai multe despre viaţa lui Johann Gutenberg ...