Treceți la conținutul principal

TAXA PE LINK, surpriza Comisiei Europene pentru presa online

Taxă pe link? Cum adică? O directivă europeană, care intră în toamnă la vot, prevede taxe pentru cine preia materiale de pe alte site-uri.

Publicitate
 
Scopul directivei este de a lovi giganții Google și Facebook, spune europarlamentarul Victor Negrescu. Pot apărea însă efecte averse: dacă postezi un citat pe Facebook, sau un link, ai putea fi amendat, spune Ioana Avădani, CJI. Pe de altă parte, directiva nu menționează cum se va face plata pentru materialele preluate.

Detalii, în continuare:

Parlamentul European va supune la vot pe 23 septembrie o propunere de Directiva care prevede, printre altele, plata unei taxe in schimbul preluarii unui link sau material de presa. Câteva grupuri europene susțin directiva. Printre acestea: Ringier, compania care în România deține tabloidul Libertatea.

Propunerea a fost facuta de Comisia Europeana in luna septembrie 2016 iar astazi a fost dezbatuta de Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI), impreuna cu reprezentanti ai societatii civile si cu europarlamentarul Victor Negrescu. Dezbaterea a avut loc la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).
Feedback-ul meu e ca Directiva va trece cu siguranta aproape la fel ca in forma initiala si avem o mare problema. Directiva este sustinuta de Grupul Partidului Popular European, cel mai mare grup din Parlamentul European”, a declarat Victor Negrescu.
Scopul Directivei, de a lovi in gigantii digitali. Potrivit declaratiilor lui Victor Negrescu, propunerea de directiva are drept scop stoparea dominatiei companiilor americane de digital de pe piata Europeana.
“Directiva nu a aparut ca o nevoie de ajuta jurnalistii, ci cu gandul de a lovi in gigantii Google, Youtube, Yahoo si ceilalti jucatori importanti de pe piata digitala Europeana, pentru ca acestia sa nu mai controleze piata”, a spus Victor Negrescu, la conferinta de la CJI.
Victor Negrescu este europarlamentar din partea PSD din anul 2014 si face parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (PE). Acesta este membru în Comisia pentru bugete, Comisia Juridică și Comisia pentru Industrie, cercetare și energie din PE.

Acesta a declarat ca Directiva este sustinuta de mai multe grupuri de media din Europa.

Negrescu a mai spus ca nicaieri in document nu se mentioneaza modul in care se va realiza eventuala plata a materialelor preluate.

“Cred ca intentiile sunt bune, dar nu am mai vazut un text atat de slab”, a spus Negrescu la dezbaterea de la CJI.

Doua articole din Directiva sunt vizate de ApTI:

  • Articolul 11 – care se refera la crearea unui nou drept pentru editorii de presa, care presupune interdictia de a mai prelua continut produs de editorii de presa, decat contra cost.
Potrivit Comisiei Europene, 47% dintre europeni citesc doar snnipet-ul (colajul de poza, titlu si o scurta descriere) rezultat din preluarea unei stiri de catre un agregator precum Google News, si nu mai acceseaza articolul, ceea ce duce la pierderi financiare pentru publicatii.
  • Articolul 13 – care obliga platformele de continut video, precum Youtube sau Trilulilu, sa verifice automat daca materialele uploadate nu cumva incalca dreptul de autor al unor materiale deja existente pe platforme.
“Youtube dispune de un soft care filtreaza 96% din materialele care sunt urcate pe platforma. Între cele două, Youtube și Trilulilu, ghiciti cine va da faliment daca articolul 13 trece de vot”, a spus Victor Negrescu.

Postezi pe Facebook un citat copiat sau un link? Ai putea fi amendat. 

“Daca vei pune ceva pe retelele sociale, un link, esti pasibil de amenda”, a spus Ioana Avadani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent.
Potrivit ApTI, in cazul unui sistem in care li se acorda editorilor un drept suplimentar, in momentul in care un utilizator va distribui pe Facebook un material sau un link preluat de la un editor acesta ar putea sa extraga taxe de la Facebook, iar acesta probabil ar transfera acel cost utilizatorilor.

Victor Negrescu, împotriva Directivei

Europarlamentarul Victor Negrescu s-a aratat impotriva Directivei, cu precadere impotriva articolului 11 din Directiva, spunand ca am amendament pentru stergerea in intregime a articolului 11. Suntem aproximativ 30 de europarlamentari care au acest amendament.”

De cealalta parte, directorul CJI Ioana Avadani a spus ca Directiva “e doar o forma de monetizare a continutului care acum este gratis” , dar si ca nu va ajuta jurnalistii, ci patronii de publicatii.
“Majoritatea jurnalistilor isi cedeaza prin contract dreptul de autor publisherului, deci el nu ia nimic din ecuatia asta”, a spus Ioana Avadani.
Potrivit declaratiilor facute de Victor Negrescu, propunerea de Directiva s-ar fi facut la presiunile marilor trusturi de media din Europa.
Directiva este sustinuta public chiar de mai multe grupuri de media din Europa, printre care si grupul media elvetian Ringier Axel Sprienger care detine in Romania, printre alte publicatii, ziarul Libertatea.

Grupurile media europene care sustin Directiva sunt:
  • Roularta Media Group din Belgia
  • Ringier Axel Springer din Elvetia
  • VOZ din Austria
  • Persgroep din Belgia
  • European Publishers Council din Belgia
  • Italiana Editrice S.p.A. din Italia
  • Impresa din Portugalia
  • Verlagsgruppe News din Austria
  • Gewinn Verlag din Austria
Ioana Avadani:
“Avem o problema de reprezentare noi, utilizatorii. Noi nu aparem in aceasta Directiva. Grupurile media si-au promovat ideea, iar atata vreme cat s-au incadrat in limitele legii e onorabil. Problema e ca pe noi cetatenii nu ne apara nimeni.”
Parlamentul Romaniei s-a exprimat pe acest subiect in luna mai si votat in unanimitate impotriva propunerii de Directiva, motivand ca face mai mult rau decat bine. Decizia Parlamentului, aici.

Cum a justificat Comisia Europeana Directiva?

Potrivit europarlamentarului Victor Negrescu, in sustinerea propunerii Comisia Europeana a invocat urmatoarele motive:
  • O mai buna remunerare a jurnalistilor
  • 47% dintre cititorii europeni spun ca citesc doar snnipet-ul afisat de agregatoarele de stiri, in Romania procentul fiind de 38%, potrivit Comisiei, ceea ce conduce la venituri mai mici pentru publicatii.
  • Va creste calitatea continutului
Ce sanse sunt ca Directiva sa treaca?
“Feedback-ul meu e ca Directiva va trece aproape la fel ca in forma initiala si avem o mare problema. Cu siguranta va fi pusa in aplicare”, a spus europarlamentar Victor Negrescu.
Ce consecinte ar avea “Taxa pe Link”, potrivit Asociației pentru Tehnologie și Internet:
  • Ingreunarea accesului la informatie si mai putina varietate de continut
  • Incertitudine juridica (limitarea dreptului la citare, licentierea libera)
  • Limitarea surselor de stiri si a informatiilor online
  • Contrazicerea felului tehnic in care functioneaza internetul
  • Adaugarea de bariere pentru inovatie in cazul noilor tipuri de aplicatii care reproduc fragmente de continut din articole de stiri.
Autor: Daniel Puisor redactiapaginademedia.ro“[1]

Ce se intampla, acum, face parte dintr-un plan al globalistilor de a interzice site-urile care publica informatii alternative, dar si de a limita libertatea de exprimare.

In 2012, globalistii au vrut sa implementeze ACTA (Acordul de Luptă Împotriva Contrafacerilor) sub pretextul “protejarii proprietatii intelectuale[2]. Dupa ce Donald Trump a devenit Presedintele SUA, globalistii au creat conceptul “Fake News”, acuzand “propaganda rusa” si presa alternativa de raspandirea “stirilor false”.

Apoi, Facebook si Google s-au alaturat “luptei impotriva fake news”, fara sa ne spuna care vor fi metodele de stabilire ca o informatie este falsa sau adevarata. Atat in SUA, cat si in Romania, s-au creat liste cu site-uri despre care s-a spus ca “posteaza informatii false”.

Nimic din toate acestea nu este intamplator. Globalistii si-au dat seama de puterea colosala a Internetului, a site-urilor de socializare si a site-urilor cu informatii alternative si tocmai din aceste motive incearca sa limiteze libertatea de exprimare. In “lumea libera si civilizata” s-a ajuns la o adevarata “politie a internetului”, care monitorizeaza asa-numitul “discurs al urii”.

“Discursul urii” este o conceptie a stangii, a neobolsevicilor/neomarxistilor/progresistilor. Aceasta conceptie a fost creata cu scopul de a-i intimida pe nationalisti, adica pe cei care sustin valorile nationale si nu accepta propaganda gay, multiculturalismul, ateismul militant, teoria gender etc.
SURSE
  1. https://www.paginademedia.ro/2017/06/ai-preluat-o-stire-platesti-copiezi-un-citat-pe-facebook-poti-fi-amendat-taxa-pe-link-surpriza-comisiei-europene-pentru-presa-online
  2. http://evz.ro/internetul-ar-putea-fi-cenzurat-romania-a-semnat-acta-963483.html
  3. Foto: Internet

Postări populare de pe acest blog

Cum schimbă limba pe care o vorbeşti lucrurile pe care le vezi? Lingviştii văd lumea diferit

Dacă doi oameni s-ar uita la acelaşi obiect, ei vor vedea lucruri cu totul diferite. Potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins, familiarizarea unei persoane cu un obiect, în special, cu literele alfabetului, va influenţa trăsăturile pe care le observă. Studiind modurile diferite prin care oamenii percep un alfabet, cercetătorii au descoperit că expertiza ajută la sortarea caracteristicilor neînsemnate, lăsând novicii să privească literele ca fiind ceva mai complex. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Johns Hopkins au analizat răspunsurile a 50 de participanţi care au fost rugaţi să stabilească dacă perechile de litere arabe erau diferite sau identice. Participanţii au fost repartizaţi în grupuri a câte 50 de persoane, dintre care 25 erau experţi în arabă, iar alţi 25 nu cunoşteau limba. Cercetătorii au arătat participanţilor 2.000 de perechi de litere, măsurând viteza de răspuns ...

Man Booker prize 2015 longlist: let the 'posh bingo' begin

At midday on Wednesday, the opening list of runners and riders for Britain’s leading books prize is unleashed on the reading world. Who will it be? Who will it be? With less than 24 hours to go before the longlist is announced, we’re starting to wonder who’ll make up this year’s Man Booker dozen – even though offering predictions is, in this game of “posh bingo”, as Julian Barnes put it, a bit like filling in your card before the numbers have been called. In the second year that American authors have been eligible, one obvious contender is Hanya Yanagihara ’s epic tearjerker about love, friendship and the effects of childhood abuse: A Little Life is hot off presses in the UK and currently consuming readers on both sides of the Atlantic. Other US novels to look out for include Marilynne Robinson’s Lila, the third in her Gilead series, published to ecstatic reviews last November ; a strong debut from Atticus Lish exploring poverty and hard graft in an unforgiving post-cra...

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)