Treceți la conținutul principal

Originile multor limbi, printre care şi româna, rămân necunoscute. Cum sună cea mai veche limbă cunoscută înrudită cu limba noastră

Varietatea limbilor este uimitoare. Ceea ce este şi mai uimitor însă este faptul că jumătate dintre acestea, vorbite în prezent de aproximativ 3 miliarde de oameni, provin din aceeaşi limbă.

Printre cele mai vorbite limbi, precum hindi, persană, engleză, germană, spaniolă sau greacă provin din limba proto-indo-europeană (PIE). În total, 400 de limbi şi dialecte provin din PIE, relatează Big Think.

Lingvistul german August Schleicher a reconstruit vocabularul limbii originale în 1868. De atunci şi până în zilele de astăzi, s-a adunat mai multă informaţie despre PIE, dar şi aşa cunoaşterea limbii proto-indo-europene nu este totală.

Totuşi, s-a putut realiza o reconstrucţie aproximativă a vorbirii PIE de către lingvistul Andrew Byrd, după fabula Oile şi caii scrisă de Schleicher:



Mai jos este traducerea:

O oaie fără lână a văzut caii, unul dintre ei trăgând o căruţă grea, altul provizii grele, iar altul cărând un om. Oaia a spus cailor: „mă doare inima văzând un om care conduce cai”. Caii au răspuns: „Uite, oaie, pe noi ne dor inimile când vedem asta: un om, stăpânul, care face din lâna oii o îmbrăcămine pentru el. Iar oaia rămâne fără lână”. Auzind acestea, oaia pleacă.

Lingviştii, antropologii şi alţi experţi se străduiesc să alcătuiască ceea ce pare un puzzle imposibil. În ciuda acestui lucru, s-a realizat un progres considerabil. Totuşi, când şi unde a început să varieze rămân două necunoscute.

Ipoteza stepei

O teorie susţine că PIE s-a format în regiunea dintre Marea Neagră şi Marea Caspică, începând cu 5500 - 6500 ani în urmă. Grupul de nomazi vorbitori de PIE au început să domesticească animale, inclusiv cai. Ipoteza este cunoscută sub numele de „ipoteza stepei”.

Există două studii care susţin această ipoteză, unul lingvistic şi celălalt genetic.

În cazul studiului lingvistic, cercetătorii de la UC Berkeley, conduşi de lingvistul Will Chang, au publicat o lucrare în anul 2015 în revista Language, unde ofereau dovezi importante care să susţină ipoteza. Experţii au folosit 207 de cuvinte din 150 de limbi indo-europene pe care le-au evaluat folosind modelarea statistică. Aceştia doreau să vadă cum cuvintele se schimbă odată cu trecerea timpului. Astfel, Chang şi colegii lui au aflat că prima divergenţă a limbii a avut loc acum aproximativ 6500 de ani.

Alt studiu, publicat în 2015 în Nature, adaugă greutate acestei ipoteze. Cercetătorii de la Harvard conduşi de David Reich au efectuat teste genetice pe 69 de mumii eurasiatice, care trăiau acum 8000-3000 de ani. Experţii au descoperit că vânătorii-culegători europeni proveneau din stepa Yamnaya din Rusia, din zona Caucazului, apărând acum 6000 - 5000 de ani.

De asemenea, acum 4500 de ani, un grup numit Corded Ware, faimos pentru olăritul lor a fost găsit în părţile nordice ale Europei, inclusiv Germania. Studiul sugerează că aceste populaţii provin din grupul de vânători-culegători proveniţi din stepa Yamnaya.

Ipoteza anatolică

În 2012, o echipă de biologi de la Universitatea Auckland din Noua Zeelandă a găsit dovezi care infirmă ipoteza stepei. Studiul îndreaptă atenţia către Turcia, ca fiind locul de origine al PIE, acum 8000 - 9500 de ani. Aceasta a fost numită „ipoteza anatolică”.

Folosind date lingvistice şi metode computaţionale, cercetătorii au determinat că PIE a fost vorbită de populaţii sedentare care au domesticit animalele. Inovaţiile lor s-au răspândit la fel ca limba acestora.

Ambele ipoteze oferă dovezi solide, ceea ce, desigur, complică lucrurile. Pentru a tranşa problema, este nevoie de noi descoperiri şi, probabil, de o nouă abordare.

scrisă de Alexandru Voiculescu 
articol preluat de la sursa: descopera.ro

Postări populare de pe acest blog

Cum schimbă limba pe care o vorbeşti lucrurile pe care le vezi? Lingviştii văd lumea diferit

Dacă doi oameni s-ar uita la acelaşi obiect, ei vor vedea lucruri cu totul diferite. Potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins, familiarizarea unei persoane cu un obiect, în special, cu literele alfabetului, va influenţa trăsăturile pe care le observă. Studiind modurile diferite prin care oamenii percep un alfabet, cercetătorii au descoperit că expertiza ajută la sortarea caracteristicilor neînsemnate, lăsând novicii să privească literele ca fiind ceva mai complex. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Johns Hopkins au analizat răspunsurile a 50 de participanţi care au fost rugaţi să stabilească dacă perechile de litere arabe erau diferite sau identice. Participanţii au fost repartizaţi în grupuri a câte 50 de persoane, dintre care 25 erau experţi în arabă, iar alţi 25 nu cunoşteau limba. Cercetătorii au arătat participanţilor 2.000 de perechi de litere, măsurând viteza de răspuns ...

Man Booker prize 2015 longlist: let the 'posh bingo' begin

At midday on Wednesday, the opening list of runners and riders for Britain’s leading books prize is unleashed on the reading world. Who will it be? Who will it be? With less than 24 hours to go before the longlist is announced, we’re starting to wonder who’ll make up this year’s Man Booker dozen – even though offering predictions is, in this game of “posh bingo”, as Julian Barnes put it, a bit like filling in your card before the numbers have been called. In the second year that American authors have been eligible, one obvious contender is Hanya Yanagihara ’s epic tearjerker about love, friendship and the effects of childhood abuse: A Little Life is hot off presses in the UK and currently consuming readers on both sides of the Atlantic. Other US novels to look out for include Marilynne Robinson’s Lila, the third in her Gilead series, published to ecstatic reviews last November ; a strong debut from Atticus Lish exploring poverty and hard graft in an unforgiving post-cra...

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)