Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost înfiinţat în anul 1957.
Muzeul Literaturii Române urmează să fie redeschis publicului după doi
ani de la relocarea colecţiilor în clădirea Casei Presei Libere.
Insituţia va funcţiona în două locaţii, dintre care una este fostul
sediu Gestapo.
Până în anul 2014, patrimoniul MNLR a fost adăpostit în sediul de pe
Bulevardul Dacia. Atunci, clădirea a fost retrocedată proprietarului de
drept, iar instituţia s-a văzut nevoită să îşi desfăşoare activitatea la
Casa Presei din Bucureşti, după ce primarul general de atunci, Sorin
Oprescu, şi ministrul Culturii, Kelemen Hunor, au luat în calcul mai
multe imobile.
În ciuda protestelor din acea perioadă, clădirea a fost evacuată, după
ce vreme de aproape 40 de ani a fost folosită drept sediu al Muzeului
Literaturii. Instituţia, înfiinţată în anul 1957, a funcţionat iniţial
într-un imobil situat pe Şoseaua Kiseleff. După 10 ani, la solicitarea
lui Tudor Arghezi, muzeul este mutat în locaţia din Bulevardul Dacia.
Recent, într-un interviu acordat România Liberă, Ioan Cristescu,
directorul MNLR, a anunţat că instituţia îşi va deschide din nou porţile
pentru public în data de 15 ianuarie 2017, de Ziua Culturii Naţionale.
Atunci va fi inaugurată expoziţia permanentă în sediul din Strada
Nicolae Creţulescu, numărul 8.
Cel de-al doilea sediu, ce urmează să deschis în aprilie 2017, în Calea
Griviţei, va fi folosit pentru a valorifica colecţiile de mobilier ale
muzeului. Clădirea de aici a adăpostit timp de peste 40 de ani Muzeul
Naţional Filatelic şi în anii '40 birourile Gestapo-ului. Astăzi,
imobilul este folosit drept sediu al Ambasadei Republicii Polone la
Bucureşti.
Muzeul Literaturii Române dispune de o arhivă de peste 300.000 de
manuscrise, cărţi vechi şi obiecte de patrimoniu. Valoarea tuturor
acestora a fost estimată la aproximativ 1 miliard de euro, însă valoarea
lor istorică şi culturală este considerată inestimabilă.
scrisă de