Potrivit The Guardian, studiul, publicat în revista "Ştiinţe Sociale & Medicină", a analizat modelele de citire a 3.635 de persoane, cu vârsta de cel puţin 50 de ani. În medie, cititorii de cărţi trăiesc cu aproape doi ani mai mult decât persoanele care nu citesc.
Respondenţii au fost împărţiţi în 3 categorii: cei care citesc 3,5 ore sau mai mult pe săptămână, cei care citesc până în 3,5 ore pe săptămână şi cei care nu citesc deloc, fiind luaţi în considerare factori precum sex, rasă şi educaţie.
Cercetătorii au descoperit de-a lungul celor 12 ani (durata studiului), cei care citeau cel mai mult aveau şanse de deces cu 23% mai scăzute, iar cei care citeau moderat cu 17% mai scăzute.
Per total, de-a lungul studiului, 33% dintre cei care nu citeau au decedat, comparativ cu 27% dintre cititori, potrivit cercetătorilor Avni Bavishi, Martin Slade şi Becca Levy de la Şcoala de Sănătate Publică din cadrul universităţii Yale.
"Când cititorii sunt comparaţi cu non-cititorii la rata de mortalitate de 80%, non-cititorii au trăit 85 de luni (7,08 ani), în timp ce cititorii au trăit 108 luni (9,00 ani). Prin urmare, cititul a oferit un avantaj de supravieţuire de 23 de luni", au notat cercetătorii în studiu.
Bavishi a declarat că un consum prelungit de literatură are un randament mai mare, dar "chiar şi 30 de minute pe zi sunt benefice în termeni de supravieţuire".
De asemenea, lucrarea asociază citirea cărţilor, mai degrabă decât revistele, cu longevitatea.
"Am descoperit că cititul romanelor oferă un beneficiu mai mare decât lecturarea ziarelor sau revistelor. Ne-am dat seama că acest efect se datorează faptului că o carte antrenează mai mult mintea omului, oferind beneficii cognitive, astfel crescând durata de viaţă", a declarat Bavishi.
În studiu, specialiştii au menţionat că există două procese cognitive implicate în citire, care creează un "avantaj în supravieţuire". În primul rând, cititul promovează "procesul încet, captivant de citire profundă", o angajare cognitivă care "apare în timp ce cititorul face conexiuni cu lucrurile materiale, găseşte aplicabilitatea în lumea reală, şi pune întrebări despre conţinutul prezentat".
"Implicarea cognitivă ar putea explica de ce vocabularul, raţionaamentul, concentrarea şi abilităţile de gândire critică sunt îmbunătăţite de expunerea la cărţi", au mai subliniat cercetătorii.
În al doilea rând, cărţile "promovează empatie, percepţie socială, inteligenţă emoţională - procese cognitive ce duc la o supravieţuire mai bună".
Deşi respondenţii nu au specificat genul de literatură citită, potrivit studiului, cel mai probabil aceştia citeau ficţiuni. Academicienii sugerează că analizele viitoare ar putea verifica "dacă există şi alte beneficii în urma cititului, în afara longevităţii; dacă există efecte similare în urma cititului de cărţi electronice sau audio, ce ar putea fi citite într-o manieră mai puţin sedentară; şi dacă diferitele tipuri de cărţi generează efecte diferite".
Specialiştii au concluzionat că "beneficiile cititului de cărţi - longevitatea, în special - nu înseamnă numai personaje şi idei interesante descoperite în romane, ci mai mult timp de a citi".
scrisă de
preluare de la sursa