De la Afghanistan la Zimbabwe, sunt oferite, pentru fiecare stat,
datele definitorii privind geografia, populaţia, limbile, cultele,
evoluţia istorică, organizarea de stat, economia, turismul ş.a.
A apărut la Editura Meronia o nouă ediţie, a XIV-a, a „Enciclopediei Statelor Lumii”, cel mai cunoscut titlu al enciclopedisticii româneşti. Autori: Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae, cuvânt-înainte: acad. Mircea Maliţa.
Masivul volum (800 de pagini) oferă o radiografie la zi a tuturor celor 195 de state suverane ale Terrei, dar şi a celor 75 de teritorii dependente şi cu statut special (continuatoare ale fostelor teritorii coloniale).
De la Afghanistan la Zimbabwe, sunt oferite, pentru fiecare stat, datele definitorii privind geografia, populaţia, limbile, cultele, evoluţia istorică, organizarea de stat, economia, turismul ş.a.
Un bogat corpus de statistici şi ierarhii mondiale de ultimă oră oferă, chiar şi cititorului avizat, unele surprize. Ierarhia statelor stabilită în funcţie de Produsul Intern Brut (PIB), indice care ilustrează sintetic puterea economică a fiecărui stat, se deschide în 2014, pentru prima dată, cu China, care detronează astfel, după mai bine de un secol, SUA din poziţia de principală putere economică a lumii.
La PIB pe locuitor, pe primul loc se situează Qatar, urmat de Luxemburg, Liechtenstein şi Singapore.
Indicele Dezvoltării Umane situează pe primul loc Norvegia, iar cel al Percepţiei Corupţiei, realizat de Transparency International, plasează în fruntea listei celor mai puţin corupte state ale lumii Danemarca, Finlanda şi Suedia. Statistice confirmă că ţara cea mai vizitată rămâne, cu 83 de milioane de turişti, Franţa, dar şi că primul producător mondial de oţel al lumii este China, a cărei producţie anuală de autovehicule (23,7 milioane) a ajuns astăzi dublul celei realizate de patria automobilului – America.
Acelaşi corpus de statistici evidenţiază pierderea vizibilă de poziţii a Europei în competiţia cu restul continentelor. Principalele aeroporturi, porturi, aglomeraţii urbane aparţin acum Asiei şi nu continentului european.
Enciclopedistica a rămas dintotdeauna un sector vitregit al producţiei de carte româneşti. Prin cele 14 ediţii realizate, din 1975, de acelaşi colectiv de autori şi prin cele cca 500.000 de exemplare difuzate, „Enciclopedia Statelor Lumii” a răspuns interesului statornic al cititorilor faţă de schimbările rapide pe care harta lumii le-a cunoscut chiar sub ochii lor în ultimele decenii. În acest sens, prezenta lucrare dă seama şi asupra metamorfozei radicale pe care a suferit-o continentul nostru.
În 1989 Europa număra 35 de state. După ce patru entităţi statale ale secolului XX au dispărut (URSS, Iugoslavia, Cehoslovacia, R.D.Germană), astăzi numărul statelor europene se ridică la 46, dintre care 17 şi-au trasat acum un nou contur pe harta continentului: Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Cehia, Croaţia, Estonia, Germania, Kosovo, Letonia, Lituania, F.R.I. a Macedoniei, Republica Moldova, Muntenegru, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ucraina.
Într-o epocă a difuzării instantanee a informaţiei, când un eveniment din orice colţ al lumii face înconjurul Globului în câteva clipe, pentru cine doreşte să-i identifice rădăcinile şi să-i decodeze implicaţiile, recursul la o astfel de lucrare enciclopedică devine de neocolit.
Sursa: Mediafax
scrisă de
A apărut la Editura Meronia o nouă ediţie, a XIV-a, a „Enciclopediei Statelor Lumii”, cel mai cunoscut titlu al enciclopedisticii româneşti. Autori: Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae, cuvânt-înainte: acad. Mircea Maliţa.
Masivul volum (800 de pagini) oferă o radiografie la zi a tuturor celor 195 de state suverane ale Terrei, dar şi a celor 75 de teritorii dependente şi cu statut special (continuatoare ale fostelor teritorii coloniale).
De la Afghanistan la Zimbabwe, sunt oferite, pentru fiecare stat, datele definitorii privind geografia, populaţia, limbile, cultele, evoluţia istorică, organizarea de stat, economia, turismul ş.a.
Un bogat corpus de statistici şi ierarhii mondiale de ultimă oră oferă, chiar şi cititorului avizat, unele surprize. Ierarhia statelor stabilită în funcţie de Produsul Intern Brut (PIB), indice care ilustrează sintetic puterea economică a fiecărui stat, se deschide în 2014, pentru prima dată, cu China, care detronează astfel, după mai bine de un secol, SUA din poziţia de principală putere economică a lumii.
La PIB pe locuitor, pe primul loc se situează Qatar, urmat de Luxemburg, Liechtenstein şi Singapore.
Indicele Dezvoltării Umane situează pe primul loc Norvegia, iar cel al Percepţiei Corupţiei, realizat de Transparency International, plasează în fruntea listei celor mai puţin corupte state ale lumii Danemarca, Finlanda şi Suedia. Statistice confirmă că ţara cea mai vizitată rămâne, cu 83 de milioane de turişti, Franţa, dar şi că primul producător mondial de oţel al lumii este China, a cărei producţie anuală de autovehicule (23,7 milioane) a ajuns astăzi dublul celei realizate de patria automobilului – America.
Acelaşi corpus de statistici evidenţiază pierderea vizibilă de poziţii a Europei în competiţia cu restul continentelor. Principalele aeroporturi, porturi, aglomeraţii urbane aparţin acum Asiei şi nu continentului european.
Enciclopedistica a rămas dintotdeauna un sector vitregit al producţiei de carte româneşti. Prin cele 14 ediţii realizate, din 1975, de acelaşi colectiv de autori şi prin cele cca 500.000 de exemplare difuzate, „Enciclopedia Statelor Lumii” a răspuns interesului statornic al cititorilor faţă de schimbările rapide pe care harta lumii le-a cunoscut chiar sub ochii lor în ultimele decenii. În acest sens, prezenta lucrare dă seama şi asupra metamorfozei radicale pe care a suferit-o continentul nostru.
În 1989 Europa număra 35 de state. După ce patru entităţi statale ale secolului XX au dispărut (URSS, Iugoslavia, Cehoslovacia, R.D.Germană), astăzi numărul statelor europene se ridică la 46, dintre care 17 şi-au trasat acum un nou contur pe harta continentului: Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Cehia, Croaţia, Estonia, Germania, Kosovo, Letonia, Lituania, F.R.I. a Macedoniei, Republica Moldova, Muntenegru, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ucraina.
Într-o epocă a difuzării instantanee a informaţiei, când un eveniment din orice colţ al lumii face înconjurul Globului în câteva clipe, pentru cine doreşte să-i identifice rădăcinile şi să-i decodeze implicaţiile, recursul la o astfel de lucrare enciclopedică devine de neocolit.
Sursa: Mediafax
scrisă de