Treceți la conținutul principal

Cerșetoria intelectuală, o formă abjectă de denigrare a României

După ‘89, mai exact după ’96, atunci când miliardarul american George Soros și-a pus la punct o rețea în România, a fost creată o întreagă specie de intelectuali care își construiesc imaginea în străinătate, denigrând România.

Această rețea o are ca exponent pe Alina Mungiu Pippidi, care și-a creat imaginea atât în România cât și în Europa ca pilonul ONG-ismului românesc. Temele ei de atac nu au vizat corporațiile, politicienii sau ecologia, ea a mizat pe denigrarea României și a românilor pentru că ce poate fi mai plăcut pentru alte state decât să audă de la un român cât de urâtă este România și cât de proști și corupți sunt românii. Cu banii lui Soros a reușit să realizeze în România adevărate rețele prin care brandul de țară al României să scadă, pentru că e mai ieftin să cumperi fabrici într-o țară cu imagine proastă, iar românilor le vine mai greu să-și ceară drepturile în fața corporațiilor când li se spune, de către ai lor, că sunt nepregătiți, corupți și leneși.


Mungiu Pippidi nu s-a mărginit doar la a denigra România și pe români în articolele și interviurile ei. Nu! Ea a continuat, ajutată de banii lui Soros, să promoveze în cinematografia europeană niște regizori cu accente profund anti-românești. Dacă tot vorbim de bani, probabil că Alina s-a gândit să-l bage și pe frati-su’ într-un proiect marca Soros. Astfel, cu un capital foarte mare pentru România, Cristian Mungiu – face filmul ”4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”. Bineînțeles, filmul este despre perioada comunistă, despre cât de greu era după decretul anti-avort, dar, mai ales, despre români și România. 

Observăm că tot sistemul era corupt și nepregătit, că românii erau needucați și mai ales violenți. Pentru această prezentare minunată făcută României, Cristian Mungiu primește premiul Palme d’Or la Festivalul de la Cannes din 2007. Este evident că ”cineva” a dorit ca imaginea României să fie aceea, să vedem în primul rând noi românii cât de mult ne-a ridicat sistemul capitalist și să vadă și alții cât de gregari și needucați eram și probabil încă suntem.

În același registru se încadrează și regizorul Călin Peter Netzer, care, cu filmul ”Poziția copilului” a câștigat în 2013 trofeul “Ursul de Aur”, la Festivalul de Film de la Berlin. Este evident că și promovarea acestui film înseamnă tot denigrarea României, denigrarea românilor și minimalizarea sistemului românesc de învățământ. Toate aceste ”opere cinematografice” se înscriu într-un plan: România trebuie să fie văzută prost, românului trebuie să-i fie rușine cu țara lui.

Ce nu înțelege însă Alina Mungiu Pippidi este că ea, de fapt, este cu mult mai abjectă decât ultimul cereșetor. Ambii cerșesc, dar ceșetorul face asta de foame, chiar dacă o face la Paris sau Viena, el aduce prejudicii țării lui fără să-și doreasca asta și de cele mai multe ori fără să înțeleagă că face asta.

Doamna Pippidi este însă mai mult decât conștientă de deserviciile făcute României, dar se pare că banii și agendele străine au întotdeauna prioritate.

Autor: Alexandru David

Postări populare de pe acest blog

Cum schimbă limba pe care o vorbeşti lucrurile pe care le vezi? Lingviştii văd lumea diferit

Dacă doi oameni s-ar uita la acelaşi obiect, ei vor vedea lucruri cu totul diferite. Potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins, familiarizarea unei persoane cu un obiect, în special, cu literele alfabetului, va influenţa trăsăturile pe care le observă. Studiind modurile diferite prin care oamenii percep un alfabet, cercetătorii au descoperit că expertiza ajută la sortarea caracteristicilor neînsemnate, lăsând novicii să privească literele ca fiind ceva mai complex. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Johns Hopkins au analizat răspunsurile a 50 de participanţi care au fost rugaţi să stabilească dacă perechile de litere arabe erau diferite sau identice. Participanţii au fost repartizaţi în grupuri a câte 50 de persoane, dintre care 25 erau experţi în arabă, iar alţi 25 nu cunoşteau limba. Cercetătorii au arătat participanţilor 2.000 de perechi de litere, măsurând viteza de răspuns ...

Man Booker prize 2015 longlist: let the 'posh bingo' begin

At midday on Wednesday, the opening list of runners and riders for Britain’s leading books prize is unleashed on the reading world. Who will it be? Who will it be? With less than 24 hours to go before the longlist is announced, we’re starting to wonder who’ll make up this year’s Man Booker dozen – even though offering predictions is, in this game of “posh bingo”, as Julian Barnes put it, a bit like filling in your card before the numbers have been called. In the second year that American authors have been eligible, one obvious contender is Hanya Yanagihara ’s epic tearjerker about love, friendship and the effects of childhood abuse: A Little Life is hot off presses in the UK and currently consuming readers on both sides of the Atlantic. Other US novels to look out for include Marilynne Robinson’s Lila, the third in her Gilead series, published to ecstatic reviews last November ; a strong debut from Atticus Lish exploring poverty and hard graft in an unforgiving post-cra...

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)