Câţiva
elevi din judeţul Iaşi îşi petrec timpul liber altfel decât majoritatea
dintre ei. Ajută 15 familii nevoiaşe și mai mulți vârstnici, la care
merg săptămânal pentru a-i sprijini. Pe cei bătrâni îi fac să simtă că
au din nou o familie, îi ascultă și le arată că nu sunt ai nimănui.
Moldova este cea mai săracă
regiune din Uniunea Europeană, arată Eurostat. Cei mai afectați sunt
vârstnicii din zonele izolate. Din acest motiv, un grup de elevi de la
Colegiul Naţional "Ştefan cel Mare" din Hârlău, judeţul Iaşi, încearcă,
de câteva luni, să schimbe destinele unor bătrâni.
Tanti Virginia trăieşte
singură în satul Pârcovaci. Pentru a ajunge la ea, elevii au de
străbătut 12 kilometri, dus-întors. Încearcă să o viziteze săptămânal,
chiar dacă drumul până aici îi costă mai mult decât banii lor de
buzunar.
Gabriel Chipara, elev
voluntar: „Sunt cam 10 lei dus-întors, plus pentru că mai cumpăram
pentru bătrâni fructe și ce mai aveau nevoie, ajungeam la 20 de lei și
la 20 de lei pe săptămână nu-i chiar așa de ușor pentru părinții mei.”
Pentru că îşi dorea cu
orice preţ să îi ajute pe "bunicii fără nepoţi", Gabriel a lucrat în
vacanţa de vară şi cu banii strânși a reuşit să-i viziteze în
continuare. Bâtrânii nu au nevoie doar de o masă caldă, ci și de o mână
de ajutor în gospodărie.
Daniela Psecariu, elevă
voluntară: „Încercăm să ridicăm acest perete, să facem casa ușor
confortabilă, măcar să nu mai intre frigul și ninsoarea.”
Din grupul de voluntari fac
parte acum peste 40 de tineri, cu vârste cuprinse între 12 şi 19 ani.
Ştefana Ciubotaru este cea mai mică, dar ştie foarte bine ce înseamnă
generozitatea.
„E un sentiment ciudat.
Persoanele sunt foarte necăjite și când știi că tu ai toate
posibilitățile, iar ei nu au absolut nimic, e ceva parcă ireal”, spune
Ștefana.
Liliana Bulgagiu, psiholog
și coordonator de proiect: „Am pornit de la o poveste, o poveste a unei
bunicuțe și am ajuns la 15 destine, care au devenit stil de viață pentru
tinerii noștri, toată vara i-au vizitat, au făcut activități pentru
aceștia, iar acum încercăm să scriem o altă filă din povestea Poiana cu
destine, o poveste de Crăciun.”
În timp, voluntarii au
devenit o adevărată familie pentru seniori. Îi ascultă, le spun o vorbă
bună şi îi fac să se simtă iubiţi şi respectaţi.
-Și ce să vă mai aducem noi?
-Ce să mai îmi aduceți? Sănătate.Vă mulțumesc frumos și să vă dea Dumnezeu sănătate la toți care ați venit la mine.
Tot în satul Pârcovaci locuieşte şi Tanti Elena, căreia copiii îi spun mama Ileana.
- O pătură ți-am adus, două pături, să-ți țină de cald. Și aici o haină și un batic.
Dacă la început oamenii au
fost neîncrezatori în binele care le bătea la uşă, după mai multe
vizite, batrânii şi-au deschis şi casa, dar şi inima.
„Cred că asta a fost cea
mai mare provocare pentru tinerii noștri și pentru noi, adulții în acest
proiect, în acest demers, în a găsi liantul acela uman și în a accepta
că le oferim necondiționat. Pentru foarte mulți dintre ei, mai ales
pentru bătrânii singuri o vorbă bună și o vizită neașteptată fac mult
mai mult decât orice”, adaugă Liliana Bulgagiu, psiholog și coordonator
proiect.
„Cum să nu mă bucur dacă nu deschide nimeni ușa”, spune mama Ileana.
Mulţi dintre voluntari sunt
olimpici la matematică şi informatică, iar performanța cere muncă. Cu
toate acestea îşi fac întotdeauna timp şi pentru cei care au nevoie de
ei.
„Sunt elevi serioși, elevi
care învață, elevi care au o pregătire bună. Au înțeles că trebuie să
facă și acțiuni de voluntariat. Și le fac într-un mod foarte bine și
foarte gândit, fără să-i afecteze la învățătură”, spune prof. Aurel
Neicu, directorul Colegiului National "Stefan cel Mare".
În "Poiana cu destine", aşa cum se numeşte proiectul tinerilor, este loc pentru oricine crede în puterea voluntariatului.
Daniela Psecariu: „Pentru mine voluntariatul înseamnă solidaritate. Înseamnă dorința de a ajuta pe aproapele tău.”
Raluca Ciubotaru: „Cred că
voluntariatul este o portiță de a ieși din toată monotonia asta, o
portiță care te duce spre alți oameni, care te face fericit și care te
face să pui suflet.”
„Și-au dezvoltat abilitatea
de a dărui fără a aștepta ceva în schimb, pentru că voluntarii au o
inimă mare și a fi voluntar înseamnă a te oferi, pentru că oferindu-te
celuilalt te oferi către tine, te orientezi către tine și te deschizi,
este o posibilitate de a te cunoaște mai bine”, mai spune Liliana
Bulgagiu, psiholog și coordonator proiect.
sursa + inregistrare: digi 24