Dacă eşti programator şi ai spirit antreprenorial, şansele sunt de
partea ta să poţi monetiza un proiect. Dacă însă îţi place poezia,
şansele monetizării scad până la nivelul la care trebuie să începi să
programezi şi altceva.Se poate ca o comunitate online de mii de persoane care interacţionează zilnic să nu poată fi monetizată în mai bine de zece ani? Se poate, dacă vorbim despre o comunitate culturală. După mai bine de 15 ani de când a lansat în .ro primul site de poezie pentru amatori, Radu Herinean regretă încă faptul că nu a putut duce site-ul la pasul următor: „Din păcate, din lipsa unei posibilităţi de monetizare, demersurile pornite din pasiune pierd de multe ori prioritatea în faţa proiectelor care au clienţi cu prezenţă mai concretă”.
Radu Herinean are la bază studii tehnice şi a lucrat în prima parte a carierei sale în marketing, specializându-se ulterior în managementul riscului şi în audit. A lucrat în Deloitte şi în BCR, dar din 2013 a renunţat la corporaţii” şi la cravată”, colaborează cu Cărtureşti ca CTO (în traducere personalizată „cool technology stuff") şi şi-a dezvoltat propria firmă de dezvoltare soft, Evolution Labs.
În paralel, numele lui Radu Herinean se leagă de cea mai cunoscută comunitate de poeţi amatori din online-ul românesc, site-ul poezie.ro, parte a portalului, dezvoltat ulterior, agonia.net. Conceput la începutul anilor 2000, poezie.ro are în povestea sa ceva din destinul dintotdeauna al poeţilor: lipsa banilor. În urmă cu mai bine de 15 ani, pe vremea când Radu Herinean lucra deja în IT (hardware, administrare reţele, sisteme de operare), a avut o perioadă mai liniştită în care a revenit la programare, pasiunea sa din liceu, şi a început să studieze limbajele de programare web utilizate pentru site‑uri dinamice, dat fiind că începuseră să apară site-urile web.
„Prima versiune a poezie.ro a fost statică şi nu era încă pe domeniul poezie.ro. Exersasem acolo câteva idei de pagini web, iar, în lipsă de alt conţinut mai bun, am creat câteva pagini cu câteva poezii dintr-o agendă veche. Trebuie să ne aducem aminte (cei mai în vârstă dintre noi) că asta se întâmpla pe vremea când nu numai că nu aveam google.com, dar şi yahoo era într-o fază ultraincipientă. Ca să nu mai lungesc povestea, după o perioadă relativ scurtă am observat o creştere foarte rapidă la contorul paginilor, aşa că am pus o adresă de e-mail de contact. În câteva săptămâni, am ajuns să primesc mai multe texte literare pe e-mail, de la diverşi oameni care mă rugau să le public „undeva mai în spate, pe acelaşi site, fiindcă mă pricep la calculatoare şi ştiu cum se face”, povesteşte Radu Herinean începutul aventurilor sale online.
Următorul pas a fost un site dinamic, pe care puteai publica singur, iar ulterior lucrurile au luat amploare, a creat alte facilităţi, de la comentarii pe texte până la motoare de organizare concursuri, galerii de fotografii şi alte idei conexe, cam toate dezvoltate la cererea comunităţii nou create. Tot la cererea comunităţii a început să organizeze evenimente: primul a fost un cenaclu de poezie/literatură, ţinut în diferite cluburi din Bucureşti, în cadrul căruia sute de participanţi îşi citeau pe scenă creaţiile, fiind urmat de diverse happening-uri, „inclusiv, dar fără a se limita la, concursuri de stand-up poetry, jam sessions cu cele mai trăsnite instrumente (de la chitară clasică la bongos şi saxofon sau platane de DJ), teatru, improvizaţie, expoziţii şi aşa mai departe. Tot comunitatea a organizat şi a produs trei festivaluri de poezie, în Staţiunea de Cercetări Marine de la Agigea şi la Mânăstirea Putna, iar ulterior a generat şi a publicat mai multe volume de poezie de autor, câteva antologii (de poezie şi de proză), „toate apreciate de criticii literari, chiar dacă fără vreun mare succes de casă”.
Folosirea termenului de comunitate pare uzuală acum, în era Facebook, dar ceea ce făceau poeţii din online în urmă cu zece ani reprezenta una dintre primele comunităţi create în internetul românesc.
Dezvoltarea din jurul poezie.ro l-a surprins şi pe creatorul acesteia: „Comunitatea s-a conturat şi s-a format de la sine. Eu nu am avut iniţial niciun plan de a crea o comunitate. Când lucrurile au început să ia amploare, singura decizie pe care aş putea zice că am luat-o eu a fost să păstrez site-ul cât mai deschis pentru orice amator de poezie, iar când spun amator îi atribui toate sensurile posibile.
Alternativa ar fi fost să devină un site cu pretenţii elitiste, care să lanseze viitoarele mari talente ale literaturii române. Neinteresant! Am început site-ul cu câteva poezii mediocre scrise de mine, iar când unii autori au avut nevoie de o platformă elitistă s-au desprins de site şi au făcut-o, de cele mai multe ori pe aceeaşi reţetă, dar cu alte criterii. Acum există suficiente site-uri elitiste, dar un singur site important «popular», unde oricine îşi poate încerca talentul şi poate obţine reacţii care să îl ajute să evolueze”.
Poezia nu a îmbogăţit niciodată pe nimeni. Online-ul însă a îmbogăţit pe mulţi dintre cei care l-au încercat. A reuşit aura online-ului să atragă finanţare şi pentru poezie? „Nu”, este răspunsul clar al lui Radu Herinean: „Nu am monetizat niciodată poezie.ro. Au existat câteva tentative de monetizare prin reclame sau sponsorizări, dar ele nu reuşeau să aducă nici măcar fondurile necesare găzduirii site-ului într-un data center, aşa că am renunţat la asta şi am recurs la cunoscuţi şi prieteni pentru găzduire”.
Herinean a mai avut discuţii în diverse domenii adiacente, gen carte, film, publicitate, jocuri, care îşi doreau acces la comunitatea creată, „dar niciodată nu am primit o propunere care să merite, dat fiind că asocierea cu alte branduri nu ar fi adus mari beneficii majore şi ar fi generat mai degrabă o poluare a mediului pur literar”.
De-a lungul timpului au existat însă şi mai multe propuneri de achiziţie a unui procent din proiect sau propuneri de preluare/finanţare cu condiţia de a duce mai departe şi a creşte proiectul cu acelaşi management, povesteşte antreprenorul: „Unele oferte au fost substanţiale, dar nu m-au convins să mă despart de proiect şi mai ales de idee, cu toate că în ultimii ani nu am mai publicat decât anunţuri administrative şi am lăsat administrarea activităţii exclusiv în seama editorilor, care au făcut mereu o muncă voluntară excepţională, atât prin volum, cât şi prin calitate”. Între timp însă, Herinean a dezvoltat portalul agonia.net, din care fac parte poezie.ro şi variantele sale în alte nouă limbi: „ca mai toate dezvoltările din cadrul proiectului, decizia de extindere către alte limbi a fost tot o consecinţă organică. Cititorii mi-au scris că vor să publice texte în alte limbi, aşa că le-am pus la dispoziţie platforma”.
Contorizarea curentă a traficului, bazată pe Google Analytics, a fost implementată din 2006, iar până în 2010 numărul mediu lunar de vizite a crescut de la 300.000 la 700.000. „Din 2010 încoace lucrurile s-au stabilizat şi publicul s-a răspândit şi pe alte site-uri de profil, şi numără, doar pe versiunea în limba română, în jur de 500.000 de vizitatori pe lună. În medie, numărul de pagini afişate de fiecare vizitator a fost în jur de 5, iar durata medie a unei vizite este de 4 minute. E un indiciu bun că lumea chiar citeşte, nu doar răsfoieşte paginile site-ului”, detaliază Herinean.
Plecarea din mediul corporatist şi concentrarea pe Evolution Labs i-au schimbat lui Radu Herinean priorităţile. La Evolution Labs va ajunge în curând la 12 angajaţi, a pornit un program de internship şi s-au mutat într-un spaţiu mai mare. Ce face Evolution Labs? „Mă feresc să spun că facem site-uri web, chiar dacă ocazional se întâmplă să nu refuzăm şi proiecte mai simple, fiindcă majoritatea proiectelor noastre trec de nivelul de simplu site şi devin aplicaţii complexe, din toate punctele de vedere. Lucrăm pe zona de programare, prelucrare de date, interfeţe cu alte sisteme existente ale clientului, dar şi pe zona de interfaţă. O parte din proiectele noastre high‑profile vor putea fi văzute în curând în conexiune cu unul din clienţii noştri importanţi: Cărtureşti. Pentru ei am dezvoltat o aplicaţie complexă care se comportă ca un depozit centralizat de date (data warehouse) pe care apoi dezvoltăm diverse interfeţe pentru utilizator, de la pagini web utile librarilor pentru a verifica rapid stocurile din librării sau atributele unor produse, până la viitorul site de e-commerce şi aplicaţia Cărtureşti Club, care va fi disponibilă pe majoritatea telefoanelor mobile, sau infopoint-urile dedicate clienţilor, care sunt deja prezente în câteva dintre librăriile din Bucureşti”.
Între timp, poezie.ro „nu arată foarte bine, la propriu, fiindcă designul are probabil 7-8 ani vechime”. Tehnic, Radu Herinean îl descrie pozitiv, dat fiind că „înca vorbim de un sistem bine pus la punct, rapid şi care generează destul de puţine probleme şi erori”. „Totuşi, am început deja să îl refacem, atât tehnic, cât şi grafic, de la zero, şi în vara asta sper să admirăm toţi următoarea versiune. Odata implementată noua versiune pe o nouă platformă tehnică, toate ideile pe care le-am avut în ultimii ani (şi nu sunt puţine) vor fi mult mai uşor de implementat, împreună cu toate cerinţele venite de la utilizatori”, explică antreprenorul, care nu îşi face griji în privinţa creşterii:
Clubul/comunitatea poezie.ro a depăşit demult masa critică de care avea nevoie pentru ca interacţiunea să fie foarte bună. Aş zice însă că abia după ce implementăm noile facilităţi putem să fim siguri că vom putea gestiona afluxul şi interesul suplimentar”.
Chiar dacă în continuare nu se aşteaptă să se îmbogăţească din poezie, Radu Herinean se consolează că nu este singurul care nu monetizează cultura online: „Am văzut foarte multe proiecte extrem de interesante pe zona culturală, dar mi se pare în continuare că suntem prinşi în capcana «fiecare pentru el», aşa cum se întâmplă în aproape toate domeniile. Din cauza asta progresul e mai lent, toate demersurile se desfăşoară în mici grupuri de interese, iar progresul e mai degrabă conjunctural şi întâmplător decât programatic”.
scrisă de Iuliana Roibu
sursa: businessmagazin.ro