Prin "promovarea" culturii, parlamentarii români înţeleg să aplice o
nouă taxă produselor culturale, un aşa-zis Timbru Cultural, banii
obţinuţi urmând să ia calea unor uniuni de creaţie şi altor astfel de
organisme de tip cooperativă. Un controversat proiect de lege realizat
în acest sens a trecut deja de Senat în luna decembrie spre indignarea
marilor edituri din ţară.
Publicaţia Adevărul dezvăluie că proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. O săptămână mai târziu, acesta a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.
"În vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru muzică, folclor, arte plastice arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural", se precizează în primul paragraf din proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural.
Dacă va fi adoptată primele "victime" vor fi în general iubitorii de beletristică, fapt ce va duce inevitabil la o scădere a consumului de carte, care şi aşa a coborât la cote îngrijorătoare.
Beneficiarii sumelor de bani încasate din noua taxă ar fi "uniunile şi organizaţiile de creatori, dacă îndeplinesc, cumulativ următoarele condiţii: a) desfăşoară activităţi în domeniile literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment şi au fost recunoscute ca fiind de utilitate publică; b) minimum 90% dintre membrii acestora sunt titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe".
"Ştiu mulţi scriitori buni şi cântăreţi (da, se aplică şi la muzică) care nu-s membri nicăieri în vreo astfel de uniune. Mai ştiu autori nevânduţi şi lipsiţi de talent care s-au înscris în câte-au putut. Ce face o astfel de taxă, în mod practic? Penalizează succesul şi talentul. Ia bani de la cei care vând şi dă celor care nu reuşesc, pentru că scriu sau cântă prost. Un fel de haiducie culturală, în numele protecţiei sociale, dar care va sfârşi prin a împovăra o industrie şi aşa amărâtă.Sunt complet şi definitiv împotriva ideii", a declarat jurnalistul Lucian Mîndruţă, autor al noului volum "Share!".
Acest timbru literar urmează să fie aplicat pe fiecare carte înainte ca aceasta să intre în librării, situaţie similară cu aplicarea timbrului pe ţigări şi băuturi alcoolice. Timbrele trebuie plătite în avans pentru întreg tiraj de carte, tiraj care uneori se vinde în câţiva ani, editurile neavând nicio garanţie ca-şi vor recupera vreodată banii investiţi.
Protestul editurii Polirom & Cartea Românească
"Am luat cunoştinţă cu îngrijorare despre noul proiect de lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască legea nr. 35/1994.
Îngrijorarea noastră nu priveşte aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creşterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărţilor de beletristică, proiectul prevede o creştere de la 2% din preţul de vânzare al cărţilor la o valoare forfetară de 1 leu.
Practic, dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este acum de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va creşte de cinci ori. Pentru un preţ mediu al cărţilor editate azi în România – de 20 lei –, creşterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru ţigări şi băuturi alcoolice, şi un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL. Estimăm că toate acestea cumulate vor duce la creşteri medii de preţuri de cca 7-8% faţă de cele actuale.
Criza economică a redus drastic, cu 30-40%, piaţa de carte autohtonă. Consumul de carte per capita în România e printre cele mai scăzute, iar bibliotecile, inclusiv cele şcolare – cu puţine excepţii – au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achiziţii. Creşterea unei taxe, şi aşa unice în UE, nu va face decât să reducă şi mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatură.
Chiar şi pentru o cotă de TVA redusă (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purtătoare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare decât nivelul mediu european. Menţionăm că în multe ţări preocupate de accesul cetăţenilor lor la cultură, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3-6%).
Nu ştim în ce măsură creşterea taxei pentru cărţile de literatură va sluji uniunilor de creatori, întrucât proiectul de lege nu reglementează modul de utilizare a sumelor colectate. Ştim însă că primii afectaţi de scumpire vor fi elevii, studenţii şi toţi iubitorii de beletristică, în general. Inevitabil, cererea de carte va scădea odată cu suprataxarea, iar accesul la informaţie şi cultură – în măsura în care este un drept constituţional – va fi şi mai restricţionat. Solicităm, prin urmare, ca legiuitorul să reanalizeze implicaţiile unei asemenea legi şi să-şi asume consecinţele sociale pe care ea le generează, în cazul în care nivelul de taxare al cărţilor va rămâne cel prevăzut de actualul proiect", transmite editura în cadrul unui comunicat de presă.
scrisă de Andrei Pricopie
sursa: epochtimes-romania.com
Publicaţia Adevărul dezvăluie că proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. O săptămână mai târziu, acesta a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.
"În vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru muzică, folclor, arte plastice arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural", se precizează în primul paragraf din proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural.
Dacă va fi adoptată primele "victime" vor fi în general iubitorii de beletristică, fapt ce va duce inevitabil la o scădere a consumului de carte, care şi aşa a coborât la cote îngrijorătoare.
Beneficiarii sumelor de bani încasate din noua taxă ar fi "uniunile şi organizaţiile de creatori, dacă îndeplinesc, cumulativ următoarele condiţii: a) desfăşoară activităţi în domeniile literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment şi au fost recunoscute ca fiind de utilitate publică; b) minimum 90% dintre membrii acestora sunt titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe".
"Ştiu mulţi scriitori buni şi cântăreţi (da, se aplică şi la muzică) care nu-s membri nicăieri în vreo astfel de uniune. Mai ştiu autori nevânduţi şi lipsiţi de talent care s-au înscris în câte-au putut. Ce face o astfel de taxă, în mod practic? Penalizează succesul şi talentul. Ia bani de la cei care vând şi dă celor care nu reuşesc, pentru că scriu sau cântă prost. Un fel de haiducie culturală, în numele protecţiei sociale, dar care va sfârşi prin a împovăra o industrie şi aşa amărâtă.Sunt complet şi definitiv împotriva ideii", a declarat jurnalistul Lucian Mîndruţă, autor al noului volum "Share!".
Acest timbru literar urmează să fie aplicat pe fiecare carte înainte ca aceasta să intre în librării, situaţie similară cu aplicarea timbrului pe ţigări şi băuturi alcoolice. Timbrele trebuie plătite în avans pentru întreg tiraj de carte, tiraj care uneori se vinde în câţiva ani, editurile neavând nicio garanţie ca-şi vor recupera vreodată banii investiţi.
Protestul editurii Polirom & Cartea Românească
"Am luat cunoştinţă cu îngrijorare despre noul proiect de lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască legea nr. 35/1994.
Îngrijorarea noastră nu priveşte aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creşterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărţilor de beletristică, proiectul prevede o creştere de la 2% din preţul de vânzare al cărţilor la o valoare forfetară de 1 leu.
Practic, dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este acum de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va creşte de cinci ori. Pentru un preţ mediu al cărţilor editate azi în România – de 20 lei –, creşterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru ţigări şi băuturi alcoolice, şi un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL. Estimăm că toate acestea cumulate vor duce la creşteri medii de preţuri de cca 7-8% faţă de cele actuale.
Criza economică a redus drastic, cu 30-40%, piaţa de carte autohtonă. Consumul de carte per capita în România e printre cele mai scăzute, iar bibliotecile, inclusiv cele şcolare – cu puţine excepţii – au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achiziţii. Creşterea unei taxe, şi aşa unice în UE, nu va face decât să reducă şi mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatură.
Chiar şi pentru o cotă de TVA redusă (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purtătoare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare decât nivelul mediu european. Menţionăm că în multe ţări preocupate de accesul cetăţenilor lor la cultură, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3-6%).
Nu ştim în ce măsură creşterea taxei pentru cărţile de literatură va sluji uniunilor de creatori, întrucât proiectul de lege nu reglementează modul de utilizare a sumelor colectate. Ştim însă că primii afectaţi de scumpire vor fi elevii, studenţii şi toţi iubitorii de beletristică, în general. Inevitabil, cererea de carte va scădea odată cu suprataxarea, iar accesul la informaţie şi cultură – în măsura în care este un drept constituţional – va fi şi mai restricţionat. Solicităm, prin urmare, ca legiuitorul să reanalizeze implicaţiile unei asemenea legi şi să-şi asume consecinţele sociale pe care ea le generează, în cazul în care nivelul de taxare al cărţilor va rămâne cel prevăzut de actualul proiect", transmite editura în cadrul unui comunicat de presă.
scrisă de Andrei Pricopie
sursa: epochtimes-romania.com