Un grup format din peste 30 de poeţi români a
lansat o scrisoare deschisă către preşedintele şi membrii juriului de
acordare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera
Omnia * ei îşi exprimă nemulţumirea faţă de decizia de desemnare a lui
Gabriel Chifu, vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor din România, drept
câştigător al ediţiei din acest an.
Nemulţumiţii consideră că prin premierea lui
Gabriel Chifu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (USR)
„s-a încălcat adevărul poeziei”. „Prin ce s-a întâmplat la
Botoşani, când un premiu de prestigiu superlativ a revenit unui poet cel
mult onorabil, în dauna unor poeţi într-adevăr superlativi, aţi făcut
un lucru grav: aţi încălcat adevărul poeziei”, se arată în scrisoare.
Semnatarii protestului îl acuză pe preşedintele juriului şi al USR, Nicolae Manolescu, dar şi pe ceilalţi membri ai juriului că „s-au îndepărtat în anii din urmă de spiritul acestui premiu, care ar trebui să impună respectul contemporanilor noştri”. „În ciuda oricărei relativizări critice prin care am putea justifica premierea unui poet ajuns la deplina maturitate artistică în detrimentul altuia, un cititor înfocat şi un bun cunoscător al literaturii române din ultimele decenii nu poate comite astfel de erori fără a fi bănuit de malversaţie. Ceea ce s-a întâmplat în 2015, prin premierea lui Gabriel Chifu, după decizia aproape la fel de flagrantă din 2013, când laureat a fost Nicolae Prelipceanu, adică răsplătirea unor literatori şi funcţionari conştiincioşi, şi nu a unor poeţi care sunt repere, stele fixe pentru cei de azi, arată că nu vă mai pasă”, afirmă semnatarii scrisorii.
„E hotărât să-şi răsplătească apropiaţii.“
„S-a ajuns la nişte decizii discreţionare pe care le ia exclusiv domnul Nicolae Manolescu, care conduce Uniunea Scriitorilor şi juriul de la Botoşani al Premiului Mihai Eminescu de undeva de la Paris. Prin tot felul de interpuşi, e hotărât de câţiva ani să-şi răsplătească apropiaţii, nu să răsplătească valoarea literară”, a declarat poetul Claudiu Komartin.
Cel mai mare premiu din poezie din România
Botoşănenii sunt printre cei mai săraci români, dar oferă pentru poezie cel mai valoros premiu naţional, din toate punctele de vedere. Răsplata a ajuns la 20.000 de lei, neimpozabili, o sumă foarte mare pentru o localitate unde banii nu sunt niciodată suficienţi.
Premiul a fost instituit în 1991 şi a fost acordat în fiecare an pentru Opera Omnia de către Primărie, care a folosit şi fondurile proprii, dar şi bani din sponsorizări. În perioada 2004-2011, premiul a fost oferit din sponsorizări, iar din 2013 până în 2015 contravaloarea a fost suportată din bugetul local, inclusiv impozitele aferente. Din 2009 şi până în 2011, valoarea premiului a fost de 10.000 lei, iar din 2012 şi până în 2013 a fost de 20.000 lei. La aceste sume se mai adaugă şi impozitele vărsate statului, dar şi sumele alocate pentru protocolul Zilei Culturii Naţionale, 15 ianuarie, atunci când se acordă Opera Omnia, şi când sute de oameni de cultură vin la Botoşani. De regulă, petrecerea oamenilor de cultură costă la fel de mult ca şi premiul Opera Omnia.
Gellu Dorian, unul dintre organizatorii Zilelor Eminescu, susţine că valoarea premiului este una normală pentru conjunctura economică actuală. „Este cel mai mare premiu valoric şi ca însemnătate în România”, a declarat Dorian. „Suma nu este nici mică, nici mare, ci este corelată cu realităţile economice din Botoşani. Are mai puţină importanţă de unde sunt banii, sponsorizări sau buget local, pentru că până în 2014 am apelat de mai multe ori la sponsori cu alte ocazii”, a declarat şi viceprimarul Cosmin Andrei.
Vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor din România, poetul şi prozatorul Gabriel Chifu, a fost desemnat câştigătorul ediţiei din acest an a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”. El a primit trofeul în cadrul unei gale care a fost organizată, pe 15 ianuarie, la Botoşani, cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu.
Mihai ADAM, Alina CALINIUC
Cine au fost laureaţii Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu
Mihai Ursachi (1991), Gellu Naum (1992), Cezar Baltag (1993), Petre Stoica (1994), Ileana Mălăncioiu (1995), Ana Blandiana (1996), Ştefan Augustin Doinaş (1997), Mircea Ivănescu (1998), Cezar Ivănescu (1999), Constanţa Buzea (2000), Emil Brumaru (2001), Ilie Constantin (2002), Angela Marinescu (2003), Şerban Foarţă (2004), Gabriela Melinescu (2005), Adrian Popescu (2006), Mircea Dinescu (2007), Cristian Simionescu (2008), Dorin Tudoran (2009), Dinu Flămând (2010), Ion Mircea (2011), Nicolae Prelipceanu (2012), Ion Mureşan (2013) şi Gabriel Chifu (2014).
Semnatarii protestului îl acuză pe preşedintele juriului şi al USR, Nicolae Manolescu, dar şi pe ceilalţi membri ai juriului că „s-au îndepărtat în anii din urmă de spiritul acestui premiu, care ar trebui să impună respectul contemporanilor noştri”. „În ciuda oricărei relativizări critice prin care am putea justifica premierea unui poet ajuns la deplina maturitate artistică în detrimentul altuia, un cititor înfocat şi un bun cunoscător al literaturii române din ultimele decenii nu poate comite astfel de erori fără a fi bănuit de malversaţie. Ceea ce s-a întâmplat în 2015, prin premierea lui Gabriel Chifu, după decizia aproape la fel de flagrantă din 2013, când laureat a fost Nicolae Prelipceanu, adică răsplătirea unor literatori şi funcţionari conştiincioşi, şi nu a unor poeţi care sunt repere, stele fixe pentru cei de azi, arată că nu vă mai pasă”, afirmă semnatarii scrisorii.
„E hotărât să-şi răsplătească apropiaţii.“
„S-a ajuns la nişte decizii discreţionare pe care le ia exclusiv domnul Nicolae Manolescu, care conduce Uniunea Scriitorilor şi juriul de la Botoşani al Premiului Mihai Eminescu de undeva de la Paris. Prin tot felul de interpuşi, e hotărât de câţiva ani să-şi răsplătească apropiaţii, nu să răsplătească valoarea literară”, a declarat poetul Claudiu Komartin.
Cel mai mare premiu din poezie din România
Botoşănenii sunt printre cei mai săraci români, dar oferă pentru poezie cel mai valoros premiu naţional, din toate punctele de vedere. Răsplata a ajuns la 20.000 de lei, neimpozabili, o sumă foarte mare pentru o localitate unde banii nu sunt niciodată suficienţi.
Premiul a fost instituit în 1991 şi a fost acordat în fiecare an pentru Opera Omnia de către Primărie, care a folosit şi fondurile proprii, dar şi bani din sponsorizări. În perioada 2004-2011, premiul a fost oferit din sponsorizări, iar din 2013 până în 2015 contravaloarea a fost suportată din bugetul local, inclusiv impozitele aferente. Din 2009 şi până în 2011, valoarea premiului a fost de 10.000 lei, iar din 2012 şi până în 2013 a fost de 20.000 lei. La aceste sume se mai adaugă şi impozitele vărsate statului, dar şi sumele alocate pentru protocolul Zilei Culturii Naţionale, 15 ianuarie, atunci când se acordă Opera Omnia, şi când sute de oameni de cultură vin la Botoşani. De regulă, petrecerea oamenilor de cultură costă la fel de mult ca şi premiul Opera Omnia.
Gellu Dorian, unul dintre organizatorii Zilelor Eminescu, susţine că valoarea premiului este una normală pentru conjunctura economică actuală. „Este cel mai mare premiu valoric şi ca însemnătate în România”, a declarat Dorian. „Suma nu este nici mică, nici mare, ci este corelată cu realităţile economice din Botoşani. Are mai puţină importanţă de unde sunt banii, sponsorizări sau buget local, pentru că până în 2014 am apelat de mai multe ori la sponsori cu alte ocazii”, a declarat şi viceprimarul Cosmin Andrei.
Vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor din România, poetul şi prozatorul Gabriel Chifu, a fost desemnat câştigătorul ediţiei din acest an a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”. El a primit trofeul în cadrul unei gale care a fost organizată, pe 15 ianuarie, la Botoşani, cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu.
Mihai ADAM, Alina CALINIUC
Cine au fost laureaţii Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu
Mihai Ursachi (1991), Gellu Naum (1992), Cezar Baltag (1993), Petre Stoica (1994), Ileana Mălăncioiu (1995), Ana Blandiana (1996), Ştefan Augustin Doinaş (1997), Mircea Ivănescu (1998), Cezar Ivănescu (1999), Constanţa Buzea (2000), Emil Brumaru (2001), Ilie Constantin (2002), Angela Marinescu (2003), Şerban Foarţă (2004), Gabriela Melinescu (2005), Adrian Popescu (2006), Mircea Dinescu (2007), Cristian Simionescu (2008), Dorin Tudoran (2009), Dinu Flămând (2010), Ion Mircea (2011), Nicolae Prelipceanu (2012), Ion Mureşan (2013) şi Gabriel Chifu (2014).