Scris de Vasile Filip -
Cărți deteriorate ori depășite și fonduri (ce lipsesc cu desăvârșire) pentru noi achiziții la bibliotecile școlare.
ARAD. Puţini mai au răbdarea şi plăcerea de a ţine în mâini o carte, de a savura plăcerea lecturii. De acest lucru se plâng editorii care constată că vânzarea tipăriturilor este din ce în ce mai scăzută.
„Ca să realizezi cum o duc editurile - îmi spunea odată Ioan Matiuț, directorul Editurii Mirador - ajunge să intri în librăriile deprimant de goale, oglinda prosperităţii sectorului editorial”. Lucru confirmat și de un cunoscut librar arădean, care îmi mărturisea că vânzarea de carte în 2014 a scăzut cu 27% față de anul precedent. Unii vorbesc chiar despre disparția cărții în format pe hârtie și scăderea interesului față de aceasta, alții motivează că nu mai este vreme pentru citit și destui se plâng de prețul pipărat al cărților în comparație cu salariile pe care le au.
Și totuși sunt foarte mulți care au obligația să citească. Între aceștia, evident, se numără și elevii. Lor li se solicită (la clasă) lecturi particulare (la literatură), conspecte din cărți de specialitate (filosofie, istorie, economie, etc.) sau culegeri de probleme (matematică, fizică, chimie). Ori ce fac dacă părinții nu au bani să le cumpere? Evident, se duc la bibliotecile școlare. Numai că, din păcate, de o lungă vreme, acestora nu li se acordă atenția cuvenită. Fondul de carte este învechit, cu multe volume degradate (sau depășite!) și, de ani buni, nu mai alocă nimeni bani pentru noile apariții editoriale.
„În judeţul Arad - ne-a informat prof. Diana Achim - sunt 29 de școli cu biblioteci gestionate de persoane calificate, încadrate cu 0,25 (precum școlile gimnaziale din Socodor, Şepreuş, Andrei Şaguna, Semlac), 0,5 („Aurel Vlaicu”, „Mihai Eminescu”, „Aron Cotruş”, „Cicio Pop”, „Regina Maria”, Gimnazială 5 din Arad dar și câteva din județ) sau normă întreagă, (Colegiul Economic, "E.G.Birta" Arad, "M. Nicoara", „Caius Iacob” , „Henri Coandă”, și altele) în funcție de fondul de carte, numărul de cititori, alte criterii care țin de încadrarea personalului. Există și unități de învățământ care au bibliotecă, dar funcționează cu sprijinul și bunăvoința altor categorii de personal: laboranţi, secretare, profesori (în special cei de limba și literatura română), care, voluntar, sau primind sarcini suplimentare în fișa postului, asigură activitatea de împrumut de carte. Un exemplu în acest sens este Liceul Tehnologic „Francisc Neuman” Arad. Dar și cu posturi vacanțe: Colegiul Pedagogic „Preparandia D. Țichindeal”, Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului, Colegiul „C. Gergely.
„Achiziţiile se fac în funcţie de tipul de utilizatori ai bibliotecii, bugetul de care dispune şi colecţiile existente care definesc structura bibliotecii – completează prof. Achim. Din bugetul alocat de primării pentru fiecare școală, se pot face achiziții de carte, pentru că există prevăzut și capitolul cărți și publicații. Acest buget este gestionat de director, care, împreună cu contabilul școlii, stabilește dacă înnoirea fondului de carte este o prioritate, sau nu pentru instituția pe care o conduce.
„Omul sfințește locul, concluzionează insp. Diana Achim. Bibliotecile școlare sunt atât de vii pe cât de implicat este omul care le gestionează. Există biblioteci moarte, pline de praf, reci, unde nu locuiește nimeni și nici nu se poate citi, pentru că omul de acolo a uitat care îi este menirea, ajuns un simplu paznic de cărți, deși nu există hoți cititori, sau este folosit ca un «jolly joker» în școală. Există și biblioteci vii, primitoare, cu cititori adevărați care se plimbă printre rafturi căutând, care zăbovesc printre cărți, unde bibliotecarul este un interlocutor cultivat și un consilier de lectură de nădejde”.
sursa:aradon.ro
ARAD. Puţini mai au răbdarea şi plăcerea de a ţine în mâini o carte, de a savura plăcerea lecturii. De acest lucru se plâng editorii care constată că vânzarea tipăriturilor este din ce în ce mai scăzută.
„Ca să realizezi cum o duc editurile - îmi spunea odată Ioan Matiuț, directorul Editurii Mirador - ajunge să intri în librăriile deprimant de goale, oglinda prosperităţii sectorului editorial”. Lucru confirmat și de un cunoscut librar arădean, care îmi mărturisea că vânzarea de carte în 2014 a scăzut cu 27% față de anul precedent. Unii vorbesc chiar despre disparția cărții în format pe hârtie și scăderea interesului față de aceasta, alții motivează că nu mai este vreme pentru citit și destui se plâng de prețul pipărat al cărților în comparație cu salariile pe care le au.
Și totuși sunt foarte mulți care au obligația să citească. Între aceștia, evident, se numără și elevii. Lor li se solicită (la clasă) lecturi particulare (la literatură), conspecte din cărți de specialitate (filosofie, istorie, economie, etc.) sau culegeri de probleme (matematică, fizică, chimie). Ori ce fac dacă părinții nu au bani să le cumpere? Evident, se duc la bibliotecile școlare. Numai că, din păcate, de o lungă vreme, acestora nu li se acordă atenția cuvenită. Fondul de carte este învechit, cu multe volume degradate (sau depășite!) și, de ani buni, nu mai alocă nimeni bani pentru noile apariții editoriale.
29 de biblioteci școlare
Câte biblioteci școlare sunt în județ?, Ce fond de carte au? Care este situația personalului ce le deservește?, Cum se fac achizițiile de carte nouă?, Cât de „vii” sunt acum bibliotecile școlare?. Sunt câteva întrebări la care ne-a răspuns prof. Diana Achim, inspector de specialitate Limba și literatura română la I.Ș.J. Arad.„În judeţul Arad - ne-a informat prof. Diana Achim - sunt 29 de școli cu biblioteci gestionate de persoane calificate, încadrate cu 0,25 (precum școlile gimnaziale din Socodor, Şepreuş, Andrei Şaguna, Semlac), 0,5 („Aurel Vlaicu”, „Mihai Eminescu”, „Aron Cotruş”, „Cicio Pop”, „Regina Maria”, Gimnazială 5 din Arad dar și câteva din județ) sau normă întreagă, (Colegiul Economic, "E.G.Birta" Arad, "M. Nicoara", „Caius Iacob” , „Henri Coandă”, și altele) în funcție de fondul de carte, numărul de cititori, alte criterii care țin de încadrarea personalului. Există și unități de învățământ care au bibliotecă, dar funcționează cu sprijinul și bunăvoința altor categorii de personal: laboranţi, secretare, profesori (în special cei de limba și literatura română), care, voluntar, sau primind sarcini suplimentare în fișa postului, asigură activitatea de împrumut de carte. Un exemplu în acest sens este Liceul Tehnologic „Francisc Neuman” Arad. Dar și cu posturi vacanțe: Colegiul Pedagogic „Preparandia D. Țichindeal”, Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului, Colegiul „C. Gergely.
Deteriorate și depășite
Fondul de carte diferă de la o școală la alta. Cele mai multe volume le au Colegiul Pedagogic „Preparandia D. Țichindeal”, Colegiul Național „M. Nicoară”, Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului Arad, etc. și celer mai puține la școlile gimnaziale din județ. „Dar numărul de volume nu este neapărat relevant, pentru că nu este și un indicator al calității bibliotecii – ne spune insp. Diana Achim. Există situații în care cărțile sunt deteriorate fizic, dar, mai ales, depășite de vremuri. Există un specific al bibliotecii școlare: volumele pe care le deține trebuie să fie în concordanță cu programele școlare, să dețină o colecție bogată de autorilor canonici, literatură română și universală destinată unei anumite categorii de cititori (elevi de o anumită vârstă), să aibă un număr suficient de cărți de același fel raportat la numărul de elevi din același nivel, să-și înnoiască permanent fondul cu ultimele apariții în diversele domenii reprezentate de toate disciplinele de studiu. În general, biblioteca este asociată cu disciplina limba și literatura română, sau, cel mult, cu aria limbă și comunicare, dintr-un fel de inerție. Dar nu trebuie să uităm faptul că toate disciplinele de învățământ au la temelie lectura. De asemenea, biblioteca școlară ar trebui să ofere profesorilor o sursă de informare continuă, în specialitate și metodică și, de ce nu, o sursă de împrumut pentru lectura de plăcere, cu toate că, în general, profesorii au o bibliotecă personală bogată, deci nu depind de biblioteca școlară”.Lipsesc banii pentru carte
Din păcate pentru atingerea acestor obiective este nevoie de bani. Ori, de mulți ani, nu au mai fost alocate fonduri pentru achiziții de carte nouă în bibliotecile școlare. Colecţiile bibliotecilor se realizează doar prin donaţii de publicaţii de la diferite instituţii, ONG-uri, persoane fizice, organizaţii, asociaţii etc, transfer de publicaţii de la altă şcoală, schimb de publicaţii cu alte şcoli etc.„Achiziţiile se fac în funcţie de tipul de utilizatori ai bibliotecii, bugetul de care dispune şi colecţiile existente care definesc structura bibliotecii – completează prof. Achim. Din bugetul alocat de primării pentru fiecare școală, se pot face achiziții de carte, pentru că există prevăzut și capitolul cărți și publicații. Acest buget este gestionat de director, care, împreună cu contabilul școlii, stabilește dacă înnoirea fondului de carte este o prioritate, sau nu pentru instituția pe care o conduce.
Omul sfințește locul
Bibliotecarii şcolari arădeni organizează activităţi pedagogice şi culturale cu elevii, promovează cartea, ca obiect cultural, sau lectura, participă la activităţile metodice organizate de CCD Arad, la cursuri de formare organizate de CCD și ISJ Arad, sau în proiecte educaţionale judeţene şi naţionale. De exemplu, echipa de proiect de la Colegiul Naţional „E. G. Birta” Arad, coordonată de bibliotecara Lidia Bidon, a obţinut locul I pe ţară la concursul Biblioteca anului, organizat de CCD Iaşi, în 2014.„Omul sfințește locul, concluzionează insp. Diana Achim. Bibliotecile școlare sunt atât de vii pe cât de implicat este omul care le gestionează. Există biblioteci moarte, pline de praf, reci, unde nu locuiește nimeni și nici nu se poate citi, pentru că omul de acolo a uitat care îi este menirea, ajuns un simplu paznic de cărți, deși nu există hoți cititori, sau este folosit ca un «jolly joker» în școală. Există și biblioteci vii, primitoare, cu cititori adevărați care se plimbă printre rafturi căutând, care zăbovesc printre cărți, unde bibliotecarul este un interlocutor cultivat și un consilier de lectură de nădejde”.
În numele poetului
Biblioteca școlară de la Colegiul Național „Moise Nicoară” poartă numele unui fost elev al liceului, poetul Ștefan Aug. Doinaș. Înființată în 1873, are un fond de carte de 33.872 volume (cea mai veche fiind o Biblie tipărită la Lipsca). „Avem 1.104 cititori, cu o frecvență de peste 100 pe zi – ne spune bibiotecara Angelica Bogdanov. Dispunem și o sală de lectură. Se citește, în general bibliografie școlară de toate genurile. Din păcate, din 2008 nu s-a mai cumpărat nici o carte. Ce mai primim sunt donații de la persoane care vor să/și păstreze anonimatul”. Am remarcat, în ziua documentării noaste, că elevele Iasmina Lascu și Miruna Mercea, din clasa a XI-a E, pregăteau aici un referat despre „Junimea”.Post vacant la Peda’
Cu cel mai mare fond de carte, biblioteca de la „Dimitrie Țichindeal” așteaptă un...bibliotecar. „După pensionarea doamnei Felicia Mureșan, postul vacant a fost blocat o lungă perioadă de timp – ne explică prof. Sorin Haiduc, directorul Colegiului pedagogic. De curând, am anunțat concurs pentru ocuparea postului de bibliotecar, însă nu s-a prezentat nimeni, fie pentru că sunt necesare studii de specialitate, fie că salariul peste prea mic. Dar biblioteca funcționează, am găsit o formulă, și o avem pe vechea bibliotecară, care va rămâne până la ocuparea postului”.sursa:aradon.ro