Cele mai amuzante nume de localităţi din România: de la celebra Cuca Măcăii până la Păcăleşti, satul adevăratului Păcală

Dacă ar fi să existe o enciclopedie a celor mai amuzante nume de localităţi din România, cu siguranţă prima introdusă ar fi Cuca Măcăii, din judeţul Argeş, aproape intrată în legendă, fiind subiectul multor glume. Însă ar concura cu alte denumiri de sate şi comune care, rostite, provoacă cel puţin un zâmbet.

Cele mai amuzante nume de sate din Hunedoara: cum s-au redenumit Dosu, Găureni, Lingina şi Găuricea

Peste 20 de sate din judeţul Hunedoara şi-au schimbat numele în urmă cu jumătate de secol, pe motiv că vechile lor denumiri erau considerate „nepotrivite” de regimul comunist. Printre acestea se aflau Strâmba, Găureni sau Porcurea. Alte sate din judeţ au păstrat însă denumiri ce pot fi considerate cel puţin amuzante.

În 18 decembrie 1964, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române a decretat ca de la 1 ianuarie 1965, sute de localităţi din ţară să fie redenumite. Printre acestea se numărau zeci de sate din raionul Hunedoarei, care la acea vreme înregistra şi zona oraşelor Alba Iulia şi Sebeş. Satele cu nume considerate nepotrivite primeau denumiri noi, care trebuiau să corespundă realităţilor socio – economice ale României comuniste, condusă de Gheorghe Ghiorghiu Dej.

Cele mai amuzante nume de localităţi din judeţul Galaţi

Printre cele mai amuzante nume de localităţi din România se numără şi Smulţi, o comună din judeţul Galaţi ce datează încă din timpul lui Ştefan cel Mare. Cel mai vechi act de atestare documentară a comunei a fost emis la Suceava, pe data de 15 iulie 1448.

În acelaşi an urca pe tronul Moldovei Petru al II-lea, fraţii Cernat ajutându-l să primească drept răsplată pentru „slujba dreaptă şi credincioasă”, un ţinut în sudul Moldovei printre care şi uricul prin care „să întemeieze satul Zmulţi”.

Cel mai probabil, cei care s-au stabilit în această zonă a judeţului Galaţi au fost „mulţi şi zmulşi”, din locurile lor de baştină, fapt de la care apare şi şi denumirea comunei, considerată printre cele mai amuzante nume de localităţi din România.

Fierbinţi Târg, oraşul transformat în platou de filmare, unde se vindeau gogoşi „hierbinţi“

Printre cele mai amuzante nume de localităţi din România se numără Fierbinţi Târg din judeţul Ialomiţa, devenit oraş în urmă cu mai bine de 10 ani. Fostul Fierbinţi Târg a devenit cunoscut datorită celebrului serial de televiziune „Las Fierbinţi” care se filmează în mijlocul comunităţi. Toponimia locului naşte şi astăzi o sumedenie de legende locale.

 

În urbea Fierbinţilor, agăţată de marginea hărţii judeţului Ialomiţa, timpul pare că nu s-a mişcat prea mult. Deşi orăşeni, oamenii trăiesc în aceleaşi condiţii ca pe vremea când erau săteni în Fierbinţi Târg. Administraţia locală încearcă pe cât poate să ţină pasul cu vremurile şi se străduieşte să transforme în bine imaginea localităţii.

Cu mila mai marilor judeţului şi a coanei Europa, Primăria mai asfaltează un drum, mai trage nişte ţevi pentru apă şi canalizare, însă pe străzi nu miroase a modernizare. Ci mai degrabă a gogoşi, pregătite într-un ceaun cu ulei fierbinte. Aceleaşi despre care se spune că la începutul secolului XIX că ar fi dat numele aşezării, considerată acum una dintre cele mai amuzante nume de localităţi din România.

Cele mai amuzante nume de localităţi din judeţul Vaslui: „Bârr la ladă“

„La fel ca în toată ţara, nici în judeţul Vaslui nu lipsesc localităţi cu denumiri care ar putea să târnească zâmbetele celor care le aud pentru prima dată. Dintre toate, oraşul Bârlad are cea mai funny legendă pe care istoricii o reneagă.

 

Localităţi vasluiene precum Urlaţi, Buda, Băleşti, Broscoşeşti ar putea fi sursă de glume mai mult sau mai puţin inspirate, dar se numără, fără doar şi poate, printre cele mai amuzante nume de localităţi din România. Legendele lor s-au pierdut în timp, ori pur şi simplu denumirile localităţilor nu au în spate o poveste care să stârnească amuzamentul.

Legenda denumirii oraşului Bârlad, transmisă verbal de generaţii întregi, este cât se poate de nostimă. Istoricii o exclud complet şi susţin că nu există izvoare istorice care să susţină aşa ceva. Chiar şi aşa, localnicii o cunosc, o transmit mai departe şi s-a încetăţenit ca fiind adevărata poveste a Bârladului.

Cele mai amuzante nume de localităţi din judeţul Bihor: Păcăleşti

Una dintre cele mai amuzante nume de localităţi din România se află în judeţul Bihor, fiind chiar locul în care s-a născut Păcală. Este vorba despre satul Păcăleşti, considerat satul de baştină al îndrăgitului personaj.

Legendele spun că denumirea localităţii Păcăleşti vine de la unul dintre localnicii din sat, pe care-l chema Păcală şi care era pus pe şotii mai tot timpul. Cele mai amuzante nume de localitati din Romania pacalesti bihor

 

„În urmă cu mulţi ani, oamenii locului aveau în proprietate multe oi. Într-una dintre dimineţi, lui Păcală i-a venit ideea să iasă pe uliţa satului şi să strige în gura mare că au venit lupii la oi. Alarmaţi, sătenii au sărit speriaţi, înarmaţi cu tot ce au avut la îndemână să-şi salveze animalele. După puţin timp, însă, ei au aflat că au fost păcăliţi de consăteanul lor, care era fericit că i-a ieşit farsa. De fapt, Păcală a reuşit această figură de două ori", povesteşte localnicul Gavril Ţepuş.

Cele mai amuzante nume de localităţi din România: Cuca Măcăii

Printre cele mai amuzante nume de localităţi din România se numără Cuca Macăii, o aşezare care există cu adevărat şi nu e chiar la capătul lumii, cum ne-ar duce cu gândul denumirea asimilată astfel în concepţia populară. Localitatea Cuca Măcăii se află în judeţul Argeş, la 7-8 kilometri de unul dintre cele mai circulate drumuri naţionale, Piteşti - Râmnicu Vâlcea.

Povestea unuia dintre cele mai amuzante nume de localităţi din România este legată de unificarea a două comune Cuca şi Măcăi.

„Există o vorbă populară: tocmai la Cuca Măcăii! Pentru cei care nu cunosc locurile noastre, înseamnă capătul pământului. Pentru noi, denumirea e ancorată în istorie. Povestea începe la 1900, când are loc prima unificare a vechilor comune Cuca şi Măcăi. De atunci şi până la 1938 această uniune s-a destrămat şi refăcut de vreo 10 ori, din cauza orgoliilor localnicilor. Unii erau clăcaşi, alţii moşneni. Astăzi, vorbim doar de comuna Cuca, fosta comună Măcăi fiind asimilată acesteia şi devenind sat al actualei localităţi”, a declarat primarul comunei Cuca, Gheorghe Cernătescu, explicând provenienţa unuia dintre cele mai amuzante nume de localităţi din România.

Udaţi-Mânzu, Pleşcoi şi Căpăţâneşti din judeţul Buzău

Printre cele mai amuzante nume de localităţi din România se numără şi câteva din judeţul Buzău. Localnicii au dovedit multă imaginaţie atunci când, cu multe secole în urmă, şi-au botezat aşezările Udaţi – Mânzu, Pleşcoi sau Căpăţâneşti.

 

Udaţi – Mânzu este un cătun din comuna Smeeni, cu aproximativ 100 de locuitori. Numele amuzant al localităţii este o combinaţie între denumirile a două sate mai mari, Udaţi, din Smeeni şi Mânzu, din Cilibia, unde sunt cele mai apropiate comunităţi.

Locuitorii făceau parte din moşnenii Albeşteni, reveniţi după 1617 pe vechile vetre din care fugiseră, ce se vor aşeza mai jos de Albeşti, la circa 2 kilometri, într-o buclă mare şi leneşă ce o face Călmăţiulul spre est. Aici îşi vor face bordeiele pe locurile date de mănăstirea Banu, pe panta ce cobora spre Călmăţui, unde pătrundea apa prin bordeie, de unde se pare că provine şi numele satului, Udaţi, adică „cei udaţi", mai ales primăvara când apa pârâului se revărsa.

Şpring, Crăciunelu de Jos, Cioara de Sus din judeţul Alba

Istoria unităţilor administrativ-teritoriale a dat naşterea de-a lungul secolelor la denumiri hazlii. Unele se păstrează şi acum şi provoacă amuyamentul călătorilor. Pe o astfel de listă în Alba s-ar regăsi Şpring, Crăciunelu de Jos, Cioara de Sus sau mai multe cătune din Apuseni.

Cele mai amuzante nume de localităţi din România - Crăciunelu de Jos. Denumirea comunei derivă de la numele unui localnic, Crăciun, care pare să fi fost conducătorul aţezării, în a cărui casă se spune ca a poposit în anul 1324 Carol Robert de Anjou, regele Ungariei. Prima atestare documentaă a localităţii Crăciunelu de Jos se regăseţte la sfârşitul primului sfert al secolului al XIV lea, în anul 1324. Apropierea de oraşul Blaj, unde la sfârşitul secolului al XVIII-lea pulsa o intensă viaţă culturală s-a dovedit benefică sub acest aspect pentru satele componente ale comunei. Conform statisticilor din aceea perioada plasează satele componente ale comunei Crăciunelu de Jos printre puţinele sate aparţinând comitatului Alba în care funcţionau şcoli săteşti. Comuna se află situată în partea de este a judeţului Alba, pe drumul naţional ce face legătura între Teiuş şi Blaj.

Cele mai amuzante nume de localităţi: Fundul Moldovei şi Cumpărătura din judeţul Suceava

Printre cele mai amuzante nume de localităţi din România se numără cele din judeţul Suceava unde bucovinenii au dat dovadă de multă imaginaţie punând nume de localităţi precum Fundu Moldovei, Ciocăneşti, Ştirbăţ, Frumoasa sau Cumpărătura.

 

Fundu Moldovei este o comună reprezentativă pentru zona de munte a Bucovinei, ca vatră etnofolclorică deosebit de interesantă. Comuna atrage prin elemente de arhitectură tradiţională şi de civilizaţie a lemnului, prin viaţa păstorească şi prin celelalte ocupaţii, prin meşteşuguri, costum popular, obiceiuri, ceremeonialuri, prin diversitatea coregrafică a jocurilor populare, repertoriul muzical, viaţa culturală în general. Deşi poate stârnii zâmbete, numele comunei Fundu Moldovei se referă de fapt la zona în care se află izvoarele râului Moldova. Chiar şi cu aceste argumente, denumire „Fundul Moldovei” se numără printre cele mai amuzante nume de localităţi din judeţul Suceava.

Măciuca, Mădulari, Milcoiu, în topul celor cu denumiri haioase

Măciuca, Mădulari sau Milcoiu sunt doar trei comune din judeţul Vâlcea cu denumiri mai puţin obişnuite, intens dezbătute în cadrul unor emisiuni pamflet difuzate pe posturile naţionale de televiziune şi care au generat multe bancuri de-a lungul timpului. 

 

 

Măciuca este cu siguranţă una din cele mai cunoscute aşezări din Vâlcea, fiind şi una dintre cele mai amuzante nume de localităţi din România. Etimologic, numele comunei vine de la cuvântul „măciucă”, un ciomag sau o bâtă mare folosită ca armă de luptă. Numele apare pentru prima oară într-un hrisov din 1531 semnat de Vald Înecatul, voievodul Ţării Româneşti. Numele amuzant al comunei este considerată una cu tentă sexuală, care a generat până acum multe glume şi zâmbete. Şi pentru a alimenta parcă aceste glume, din vara anului 2014, comuna are şi un simbol pe măsură: o măciucă. Monumentul reprezentantiv amplasat chiar în faţa primăriei din localitate are cinci metri şi a stârnit comentarii amuzante chiar din partea localnicilor, care cred că statuia din marmură şi granit e cam strâmbă.

Cum şi-au primit numele satele Budăi, Sculeni sau Cioca Boca din judeţul Iaşi

Cele mai amuzante nume de localităţi din România. Cum şi-au primit numele satele Budăui, Sculeni sau Cioca Boca din judeţul Iaşi. Asociate în general cu termenii argotici din limba română, o serie de denumiri ale unor localităţi din judeţul Iaşi stârnesc amuzamentul celor din alte zone ale judeţului.

Provenind din comune sărace, multe dintre ele neştiute de populaţia urbană, numele excentrice ale unor localităţi au rămas un mister chiar şi pentru băştinaşi, în lipsa unor cercetări istorice care să le desluşească etimologia.

Poate cel mai neobişnuit nume al unei localităţi din judeţul Iaşi este Cioca Boca, o comunitate de câteva sute de suflete, situată la aproximativ 35 de kilometri de municipiul Iaşi.

Cele mai amuzante nume de localităţi din România: din Valea Porcului în Valea Stejarului

Cele mai amuzante nume de localităţi din România. Maramureşul, spre deosebire de alte zone ale României, are destul de puţine localităţi care pot fi considerate că ar avea nume ciudate sau haioase. Sunt câteva însă care ies în evidenţă, cum ar fi Iapa sau Valea Stejarului (până în anii 1960 se numea Valea Porcului).

Iapa este un sat la periferia municipiului Sighetu Marmaţiei. Potrivit wikipedia.ro, satul este situat în partea sud-vestică a municipiului Sighetu Marmaţiei, la o distanţă de 3 km de acesta.

Cele mai amuzante nume de localităţi din România. Dosu Napului şi Fundătura

Cele mai amuzante nume de localităţi din România. Câteva localităţi din judeţul Cluj au denumiri care stârnesc zâmbete: Dosu Napului şi Fundătura. Tot în judeţ există un sat şi o comună care poartă nume de judeţ, Călăraşi.

Cele mai amuzante nume de localităţi din Romania. Dosu Napului este un sat în judeţul Cluj, din comuna Ceanu Mare. Se află în vestul comunei, pe râul Valea Lată şi pe pârâul Dosu Napului, în zona drumului comunal 65. Are o populaţie de 182 locuitori, după recensământul din 2002. Prima atestare documentară a satului Dosu Napului datează din 1956, potrivit enciclopediaromâniei.ro.

Cele mai amuzante nume de localităţi din România: staţiunile de pe litoral - de la centenara Mamaia la planetele sistemului solar

Mamaia este vedeta din fiecare vară şi dincolo de numele care te duce cu gândul la bunici, nimic din ce e aici nu se adresează celor de vârsta a treia. Cum a apărut numele staţiunii considerată "perla litoralului românesc" şi ce ascund denumirile planetelor răsărite în anii 70 lângă Mangalia.

Când zici litoral, zici Mamaia. Cea mai mare staţiune a litoralul românesc este situată la nord de Constanţa, pe o fâşie de nisip dintre lacul Sitghiol şi mare. Mamaia împlineşte în acest an 110 ani şi dincolo de nume, tot ce găseşti acolo este adresat tinerilor.

Cele mai amuzante nume de localităţi din România: cum reuşeşte să te facă să te ruşinezi numele unei comune bistriţene

Locuită încă din neolitic, cu siguranţă comuna Spermezeu din Bistriţa-Năsăud beneficiază şi de una dintre cele mai amuzante nume de localităţi din România. Nu prea se ştie de unde şi-a împrumutat numele această comună, cert este că la auzul ei majoritatea fie zâmbesc, fie se miră, fie se ruşinează. Istoricii spun totuşi că numele provine dintr-un toponim maghiar, în timp ce oamenii locului susţin că în spatele acestei denumiri „ruşinoase” stă o vorbă divină. Aceştia spun că vine de la pronunţia mai veche „Sper Mnezeu”, care s-ar traduce „Sper în Dumnezeu”.

Carcaliu, comuna tulceană din „piatră neagră“, o aşezare lipovenească botezată de turci

Cele mai amuzante nume de localităţi din România. Carcaliu este una dintre cele mai pitoreşti localităţi lipoveneşti de pe teritoriul Dobrogei. Comuna este situată în nord-vestul Dobrogei, pe malul drept al Dunării, la o distanţă de 10 kilometri de Măcin şi la 73 kilometri de Tulcea.

Carcaliu, care poartă una dintre cele mai amuzante nume de localităţi din România, a fost întemeiată către sfârşitul sec. al XVIII-lea de câteva familii de pescari ruşi lipoveni (creştini ortodocşi de rit vechi, care au emigrat din Rusia din ţinuturile marelui fluviu Volga, conform informaţiilor furnizate de prof. univ. dr. Feodor Chirilă.

La acest articol au contribuit: Daniel Guţă, Oana Cernat, Mădălin Sofronie, Sabina Ghiorghe, Claudia Bonchiş, Cristina Stancu, Iulian Bunilă, Dorin Ţimonea, Dănuţ Zuzeac, Irina Rîpan, Ionuţ Benea, Florina Pop, Adrian Boioglu, Bianca Sara, Mariana Iancu.

Citeste mai mult: adev.ro/nioqou