Bolile lumii universitare din România: impostura şi pseudoperformanţa. Ce soluţii propun patru cercetători români pentru salvarea educaţiei
Cadrele didactice şi cercetătorii din România sunt slab pregătiţi
şi recurg la „dopaj academic” pentru a avansa în funcţii, universităţile
sunt decredibilizate şi hemoragia creierelor este mai mare decât
oricând. Aceasta este imaginea sistemului de educaţie şi cercetare din
România în 2014 conform raportului făcut de un grup de analiză format
din cercetători de top. Care sunt soluţiile pentru ieşirea din impas.
„Dacă
vrem să mergem spre Occident, trebuie să vorbim aceeaşi limbă cu
acesta” – aceasta e concluzia a mai multor cercetători români de
valoare, reuniţi în cadrul unui think tank (Grupul de Analiză, Atitudine
şi Acţiune în Politica Ştiinţei din România) care au realizat o
radiografie a sistemului universitar şi de cercetare din România la
final de 2014. Sistemul este caracterizat astfel: „nivel scăzut al
competitivităţii personalului academic din ţară (inclusiv migrarea
accelerată a creierelor atât în străinătate, cât şi în alte domenii);
scăderea investiţiilor publice şi private în cercetare (la un nivel
care, în anul 2013, a revenit la procentul din PIB din 2004); rapida
decredibilizare a universităţilor în rândul populaţiei. De asemenea, în
studiu se citează o analiză pe 2014 a revistei „Nature” care a
sintetizat starea cercetării în România prin expresii cum ar fi „cădere
liberă” sau „eşec”. Succesul educaţiei şi cercetării româneşti trebuie
evaluat după standarde internaţionale, iar univesităţile din România nu
se regăsesc nici măcar la coada clasamentelor importante cum ar fi Top
500 Shanghai. Raportul a fost realizat pe baza concluziilor a circa 30
de cercetători e top şi redactat de patru dintre aceştia Livius Trache-
director ştiinţific, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru
Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”; Daniel David - - şeful
Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul UBB; Petre
Frangopol – chimist, membru de onoare al Academiei Române; Alexandru
Corlan - cercetător la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
„Rigoarea
elaborării unei cărţi s-a pierdut complet. Astăzi, oricine care are
suma necesară de bani poate să scrie o carte, multe edituri româneşti,
presate economic, făcând adesea rabat de la rigoare în căutarea de
resurse financiare”
Grupul de Analiză, Atitudine şi Acţiune în Politica Ştiinţei din România
Livius Trache (foto)
- director ştiinţific, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare
pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”; Mai multe despre el
citeşte aici.
Cum se "dopează" universitarii din România
Autorii
spun că în perioada comunistă lumea academică din România a fost
izolată de evoluţiile internaţionale, având ca efect o puternică
deprofesionalizare. „După Revoluţia anticomunistă din 1989, am încercat
să ne racordăm, din nou, la aria internaţională a educaţiei şi
cercetării. Am reuşit să facem acest lucru doar la nivel macro, prin
legislaţia obligatorie pe care a trebuit să o asimilăm ca membri ai
Uniuni Europene (de exemplu reformele asociate Procesului Bologna). Din
păcate, însă, la nivelul practicilor academice cotidiene, nu am făcut
altceva decât să poleim şi, pe alocuri, chiar să accentuăm
vulnerabilităţile vechii paradigme comuniste”, se arată în studiu. Ce au
făcut universitarii români când li s-a cerut să publice articole în
reviste internaţionale? Şi-au infiinţat propriile reviste, care din
cauza calităţii slabe păstrează izolarea ştiinţifică a României. „Dacă
acestea ne ajută oarecum în poziţionarea în clasamentele internaţionale,
acesta este un mecanism similar <> în competiţiile sportive”, se
arată în studiu. O altă „boală” a sistemului este scoatere pe bandă
rulantă a unor cărţi fără valoare: „rigoarea elaborării unei cărţi s-a
pierdut complet. Astăzi, oricine care are suma necesară de bani poate să
scrie o carte, multe edituri româneşti, presate economic, făcând adesea
rabat de la rigoare în căutarea de resurse financiare”.
„Astăzi
lupta pentru normalitate nu mai duce ca în anii trecuţi cu IGNORANŢA
(când oamenii nu cunoaşteau standardele internaţionale), cât cu
IMPOSTURA pseudoperformanţilor care încearcă să le atingă prin „dopaj”
academic (de exemplu relaţii personale, reviste proprii, distorsionarea
criteriilor de performanţă etc.)”
Grupul de Analiză, Atitudine şi Acţiune în Politica Ştiinţei din România
Alexandru-Dan Corlan (foto) este cercetător la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. Mai multe despre el găsiţi aici
Dominaţia pseudoperformanţilor
Raportul
pe 2014 al think tankului indentifică drept cea mai importantă cauză a
stării precare a educaţiei şi cercetării faptul că lumea universitară
este dominată de două categorii de cadre didactice: tributari vechii
paradigme comuniste – care nu sunt interesaţi să publice în reviste
internaţionale de valoare sau să aibă colaborări internaţionale; şi
pseudoperformanţii, cei care reuşesc să publice internaţional bazându-se
pe prietenii şi făcând diverse compromisuri. Aceştia pot fi recunoscuţi
prin faptul că deşi au publicat articole internaţionale, ei nu sunt
autorii principali, contribuţia lor fiind de a aduna date pentru
cercetătorii din străinătate. „Cea de-a treia categorie, a celor care
urmează practicile internaţionale este însă mereu împinsă în corzi de
coaliţia celor din primele două categorii, coaliţie care ocupă
majoritatea funcţiilor de decizie în mediul academic”, se arată în
raport. Doar 20-25 la sută din totatul universitarilor români fac partea
din cea de-a treia categorie, estimează clujeanul Daniel David pe baza
raportării articolelor internaţionale publicate de români la numărul
total de cadre didactice din România. „Astăzi lupta pentru normalitate
nu mai duce ca în anii trecuţi cu IGNORANŢA (când oamenii nu cunoaşteau
standardele internaţionale), cât cu IMPOSTURA pseudoperformanţilor care
încearcă să le atingă prin „dopaj” academic (de exemplu relaţii
personale, reviste proprii, distorsionarea criteriilor de performanţă
etc.)”, se concluzionează în raport.
„Trebuie
să adoptăm împărţirea profesorilor în două categorii, aşa cum se face
în marile universităţi ale lumii: unii trebuie să se concentreze pe
cercetare, pe aducerea de finanţări, pe publicarea de articole în
reviste internaţionale, iar activitatea de predare trebuie să se rezume
la câteva ore; iar alţii trebuie să se concentreze pe predare”
Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul UBB
Daniel David (foto), şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul UBB. Mai multe despre el găsiţi aici.
Care sunt soluţiile
Autorii
raportului au identificat şi soluţiile problemei. Una dintre ele ţine
de guvernanţi, care trebuie să înţelegă faptul că educaţia şi cercetarea
reprezintă priorităţi naţionale. O altă soluţie ţine de Univeristăţile
din România care „trebuie să asimileze criteriile/standarde şi modelele
internaţionale de a le atinge din universităţile de prestigiu
(world-class)”. „Trebuie să adoptăm împărţirea profesorilor în două
categorii, aşa cum se face în marile universităţi ale lumii: unii
trebuie să se concentreze pe cercetare, pe aducerea de finanţări, pe
publicarea de articole în reviste internaţionale, iar activitatea de
predare trebuie să se rezume la câteva ore; iar alţii trebuie să se
concentreze pe predare, evaluările lor făcuându-se în funcţie de câţi
studenţi au la cursuri, câte lucrări de licenţă coordonează, câte
activităţi au cu studenţii. Problema în România este că profesorilor li
se cere să fie <> , adică să facă în aceeaşi măsură şi cercetare
şi predare şi se ajunge în situaţia să nu le facă bine pe niciuna”, a
explicat Daniel David pentru „Adevărul”. El a precizat că această
împărţire nu este exclusivă, dar din momentul în care au ales una dintre
categorii, profesorii trebuie să specializeze şi să facă performanţă în
acel domeniu.
„Trebuie să
subliniez că noua paradigmă nu prevede scoaterea din sistem a
profesorilor care nu vor să facă cercetare, ci o reutilizare a acestora.
Nu are sens să scoţi din sistem un om cu experienţă, ci el trebuie pusă
acolo unde poate face performanţă. În loc să-i ceri să facă cercetare,
mai bine să-l ajuţi să se dezvolte şi să performeze pe partea de
predare”
Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul UBB
Cum intrăm în Topul Shanghai
„Trebuie
să subliniez că noua paradigmă nu prevede scoaterea din sistem a
profesorilor care nu vor să facă cercetare, ci o reutilizare a acestora.
Nu are sens să scoţi din sistem un om cu experienţă, ci el trebuie pusă
acolo unde poate face performanţă. În loc să-i ceri să facă cercetare,
mai bine să-l ajuţi să se dezvolte şi să performeze pe partea de
predare”, a precizat David. Raportul arată că o măsură importantă ce
trebuie luată de politicieni este desemnarea în funcţiile cheie pentru
educaţie şi cercetare a unor omeni care urmează practicile
internaţionale. „E foarte greu să implementezi o paradigmă cu oameni din
paradigma veche, pentru că vechile practici şi cunoştinţe îi
influenţează. Încearcă să pui oameni care reprezintă noile paradigme. Mă
refer aici la instituţii precum Agenţia Română de Asigurare a Calităţii
în Învăţământul Superior, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor,
Diplomelor şi Certificatelor Universitare sau Consiliul Naţional care se
ocupă cu finanţarea cercetării”, a explicat Daniel David. El a
concluzionat că dacă se iau aceste măsuri în 5-10 ani cu siguranţă
universităţile din România vor ajunge în Top 500 Shanghai.
Petre Frangopol (foto) – chimist, membru de onoare al Academiei Române. Citeşte mai multe despre el aici.
Cercetătorii care fac parte din grup
Grupul
de analiză, atitudine şi acţiune în politica ştiinţei din România (G3A)
este un think tank cu rol de monitorizare, evaluare şi contributor
activ pentru politicile în domeniu format din aproximativ 30 de
cercetători români de top care activează în ţară sau străinătate. G3A
publică anual, în luna decembrie, un Raport sintetic asupra stării
cercetării şi învăţământului superior din România, raportată la nivel
internaţional şi la cel al Uniunii Europene (UE), cu sugestii
referitoare la potenţiale politici în domeniu. Raportul pe 2014 a fost
publicat în Revista de Politica Ştiinţei şi Scientometrie. Raportul a
fost înctomit pe baza concluziilor tuturor membrilor think tankului şi
redactat de profesorul doctor Livius Trache- director ştiinţific,
Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie
Nucleară „Horia Hulubei”; profesorul doctor Daniel David - şeful
Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul UBB şi cadrul
didactic la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New York, SUA;
Petre Frangopol – chimist, membru de onoare al Academiei Române;
doctorul Alexandru Corlan - cercetător la Spitalul Universitar de
Urgenţă Bucureşti.
de Remus Florescu
Citeste mai mult: adev.ro/nhum6z
Citeste mai mult: adev.ro/nhum6z
Citeste mai mult: adev.ro/nhum6z