Oricine dispune de mijloace financiare poate da numele unei depresiuni
sau unui anticiclon în Europa, dar unii "naşi", printre care şi cel al
furtunii Xynthia, sunt surprinşi când numele ales de ei este atribuit
unei furtuni devastatoare. Universitatea Liberă din Berlin, care deţine
acest apanaj în exclusivitate de peste jumătate de secol, propune din
2002 publicului larg să denumească fenomenele atmosferice pentru a
finanţa serviciile de monitorizare ale Institutului său de Meteorologie.
Oricine dispune de mijloace financiare poate da numele unei depresiuni sau unui anticiclon în Europa, dar unii "naşi", printre care şi cel al furtunii Xynthia, sunt surprinşi când numele ales de ei este atribuit unei furtuni devastatoare.
Universitatea Liberă din Berlin, care deţine acest apanaj în exclusivitate de peste jumătate de secol, propune din 2002 publicului larg să denumească fenomenele atmosferice pentru a finanţa serviciile de monitorizare ale Institutului său de Meteorologie.
“Nu ştiam că acest nume va fi dat unei furtuni atât de groaznice", a declarat Wolfgang Schutte, un pensionar german în vârstă de 58 de ani, care a propus la sfârşitul lui 2009 prenumele Xynthia în cadrul unui concurs lansat pe un site meteorologic. "Aş fi preferat ca acesta să fie citat eventual odată într-un bulentin meteo şi uitat imediat", a declarat el cu regret. Anul acesta, zonele cu presiune atmosferică scăzută vor purta nume feminine, iar cele anticiclonice nume masculine, potrivit regulii privind alternarea anuală.
La Berlin, toate zonele cu presiune atmosferică joasă sau ridicată susceptibile de a influenţa prognoza în Europa sunt numite în funcţie de apariţia pe harta Institutului de meteorologie al FU, care funcţionează 24 de ore din 24.
"Numele sunt atribuite în ordine alfabetică.
În 1954, Universitatea a fost prima care a dat numele fenomenelor atmosferice din Atlanticul de vest, pentru a facilita urmărirea acestora pe harta meteorologică.
Unitatea a obţinut pentru aceasta o acreditare din partea Organizaţiei Mondiale pentru Meteorologie (OMM) şi propune vânzarea acestor nume: 199 de euro pentru o depresiune şi 299 de euro pentru un anticiclon, mai rar. Atribuirea numelor aduce 35.000 de euro pe an.
"Pentru Xynthia nu am plătit nimic, în cazul meu a fost vorba de o tragere la sorţi", a precizat pensionarul german adăugând că nu îşi va mai asuma riscul de a propune un nume pentru o depresiune atmosferică.
După fiecare furtună violentă, Institutul de meteorologie al capitalei germane primeşte un aflux de cereri de numire. Sunt în special germani sau germanofoni care participă la acest program", dar în total, peste 1.000 de persoane din 13 state europene, dar şi din Japonia şi Statele Unite, au contribuit la denumiri.
Numele autorilor sunt accesibile pe site-ul oficial al institutului, potrivit căruia, un anume Klaus Schumann a plătit pentru a denumi furtuna care a afectat sud-vestul Franţei în ianurie 2009.
În schimb, furtunile tropicale sunt clasificate în funcţie de bazine (Atlantic, Pacific, Indian...). Uraganele şi taifunurile sunt numite de meteorologii americani în funcţie de forţă, precum Katrina, care a devastat statul Louisiana în 2005.
Autor: Ioana Haşu
sursa: rfi.ro
sursa foto
Oricine dispune de mijloace financiare poate da numele unei depresiuni sau unui anticiclon în Europa, dar unii "naşi", printre care şi cel al furtunii Xynthia, sunt surprinşi când numele ales de ei este atribuit unei furtuni devastatoare.
Universitatea Liberă din Berlin, care deţine acest apanaj în exclusivitate de peste jumătate de secol, propune din 2002 publicului larg să denumească fenomenele atmosferice pentru a finanţa serviciile de monitorizare ale Institutului său de Meteorologie.
“Nu ştiam că acest nume va fi dat unei furtuni atât de groaznice", a declarat Wolfgang Schutte, un pensionar german în vârstă de 58 de ani, care a propus la sfârşitul lui 2009 prenumele Xynthia în cadrul unui concurs lansat pe un site meteorologic. "Aş fi preferat ca acesta să fie citat eventual odată într-un bulentin meteo şi uitat imediat", a declarat el cu regret. Anul acesta, zonele cu presiune atmosferică scăzută vor purta nume feminine, iar cele anticiclonice nume masculine, potrivit regulii privind alternarea anuală.
La Berlin, toate zonele cu presiune atmosferică joasă sau ridicată susceptibile de a influenţa prognoza în Europa sunt numite în funcţie de apariţia pe harta Institutului de meteorologie al FU, care funcţionează 24 de ore din 24.
"Numele sunt atribuite în ordine alfabetică.
În 1954, Universitatea a fost prima care a dat numele fenomenelor atmosferice din Atlanticul de vest, pentru a facilita urmărirea acestora pe harta meteorologică.
Unitatea a obţinut pentru aceasta o acreditare din partea Organizaţiei Mondiale pentru Meteorologie (OMM) şi propune vânzarea acestor nume: 199 de euro pentru o depresiune şi 299 de euro pentru un anticiclon, mai rar. Atribuirea numelor aduce 35.000 de euro pe an.
"Pentru Xynthia nu am plătit nimic, în cazul meu a fost vorba de o tragere la sorţi", a precizat pensionarul german adăugând că nu îşi va mai asuma riscul de a propune un nume pentru o depresiune atmosferică.
După fiecare furtună violentă, Institutul de meteorologie al capitalei germane primeşte un aflux de cereri de numire. Sunt în special germani sau germanofoni care participă la acest program", dar în total, peste 1.000 de persoane din 13 state europene, dar şi din Japonia şi Statele Unite, au contribuit la denumiri.
Numele autorilor sunt accesibile pe site-ul oficial al institutului, potrivit căruia, un anume Klaus Schumann a plătit pentru a denumi furtuna care a afectat sud-vestul Franţei în ianurie 2009.
În schimb, furtunile tropicale sunt clasificate în funcţie de bazine (Atlantic, Pacific, Indian...). Uraganele şi taifunurile sunt numite de meteorologii americani în funcţie de forţă, precum Katrina, care a devastat statul Louisiana în 2005.
Autor: Ioana Haşu
sursa: rfi.ro
sursa foto