INTERVIU - Bogdan-Alexandru Stănescu (Polirom): Ne-am propus s-o invităm pe Malala în România, în 2014
Bogdan-Alexandru Stănescu, coordonatorul colecţiei "Biblioteca Polirom", vorbeşte într-un interviu acordat MEDIAFAX despre noutăţile editoriale pe care Polirom le pregăteşte în anul 2014, precizând că "Eu sunt Malala" este unul dintre titlurile care vor fi publicate în acest an.
Bogdan-Alexandru Stănescu vorbeşte, în interviul acordat MEDIAFAX, despre criteriile pe baza cărora sunt alese cărţile care urmează să fie traduse la editura Polirom, despre publicul colecţiei "Biblioteca Polirom", dar şi despre cei mai citiţi scriitori din literatura universală.
De asemenea, Bogdan-Alexandru Stănescu menţionează unele dintre titlurile care vor apărea în 2014 în colecţia "Biblioteca Polirom", precizând că va fi publicată cartea autobiografică a pakistanezei Malala Yousafzai - "Eu sunt Malala" - şi că intenţionează să o invite în România pe tânăra devenită un simbol mondial al luptei împotriva extremismului religios.
Reporter: La descrierea colecţiei "Biblioteca Polirom" de pe site-ul editurii scrie că "îşi propune să ofere cititorilor cărţi care, odată începute, nu mai pot fi lăsate din mână". Care sunt criteriile pe baza cărora alegeţi aceste cărţi?
Bogdan-Alexandru Stănescu: Sunt mai multe criterii, bineînţeles, şi astea sunt nişte criterii care nu sunt valabile doar la "Biblioteca Polirom", sunt criteriile oricărui editor care se respectă, din ţară şi din străinătate. În primul rând, încercăm să ţinem pasul cu apariţiile editoriale din străinătate, fiindcă e o colecţie de literatură universală, încercăm să acoperim cât mai multe zone din literatura universală, adică încercăm să nu fie doar o colecţie de literatură anglo-saxonă, deşi cam 70% asta înseamnă literatură străină, în clipa de faţă. Adică, încercăm să oferim şi literatură franceză, literatură germană, chineză, coreeană, iraniană - începând de anul trecut.
Ne ghidăm după premii, după recomandările cititorilor, care sunt în număr din ce în ce mai mare, publicul e destul de la curent cu tot ce se întâmplă. Avem nişte serii de autor care, odată începute, trebuie duse la bun sfârşit. Mă refer aici la seria Orhan Pamuk, seria Hemingway, seria Nabokov. Criteriul calităţii, în primul rând. Al doilea, ar fi criteriul comercial, pentru că o editură trebuie să supravieţuiască din vânzare, în mod ideal, adică nu din alte surse de venit. O editură care e editură în adevăratul sens al cuvântului. Bineînţeles, ne uităm cu mare atenţe la toate topurile făcute de revistele culturale din străinătate, în cazul colecţiei de faţă. Topurile de sfârşit de an de la New York Times, Book Review, suntem atenţi la toate premiile posibile, chiar la premiile care acoperă ţările nordice, premiile franceze.
Ne ghidăm şi după editurile mari din alte ţări. De exemplu, eu sunt foarte atent la colecţia de literatură universală de la Gallimard, sunt foarte atent la ce publică ei şi la cum îşi aleg ei cărţile, deşi profilul este oarecum diferit de al lor. Colecţia lor e un pic mai mică, ei publică în jur de 30 de titluri pe an, spre deosebire de 80 cât scoatem noi. Ei sunt mult mai selectivi, dar asta nu înseamnă că noi publicăm mai mult în detrimentul calităţii - şi ei îşi permit să facă treaba asta, fiind o editură mamut.
Rep.: Aveţi un public ţintă la care vă gândiţi în momentul în care decideţi să achiziţionaţi un titlu nou?
B. A. S.: Asta e deja o chestie cunoscută, că publicul cititor este preponderent feminin, 70-80% e public feminin, dar asta nu spune mare lucru. (...) Fiecare carte are alt gen de cititori. Se întâmplă şi situaţii amuzante, când o carte ajunge la o persoană nepotrivită, dar acelea sunt accidente.
Rep.: Ce pregătiţi anul acesta în colecţia "Biblioteca Polirom"?
B. A. S.: În clipa de faţă avem 100 de titluri în pregătire pentru 2014. Bineînţeles, nu o să apară toate în 2014, pentru că se întâmplă accidente şi cred că ar fi şi imposibil să le scoatem pe toate. E vorba de debutul în roman al regizorului canadian David Cronenberg, un roman care se numeşte "Consumed", încă nu e redactat, eu m-am apucat să-l citesc în varianta lui nefinită, memoriile Malalei, "Eu sunt Malala", asta este o altă carte de care sunt destul de mândru că am putut să o cumpărăm la Târgul de la Frankfurt, următorul roman al lui Elif Shafak, încă neapărut, "The dome maker"- "Făuritorul de cupole" i-am spus noi într-o traducere intermediară, ultimul roman al lui Irvine Welsh - "Viaţa sexuală a siamezilor". Continuăm seria de autor Philip Roth, cu un roman numit "Counterlife", continuăm seria Scott Fitzgerald, cu încă un volum de povestiri.
Noi încercăm să combinăm clasicii cu autorii de ultimă oră. De exemplu, pot să spun că lucrăm la corespondenţa integrală a lui Dostoievski, pentru prima oară în limba română. Este, din punct de vedere editorial, o lovitură, dar nu ştiu dacă interesează atât de mult pe cât romanul lui Cronenberg sau are un alt public, nu e atât de spectaculos. Avem doi autori islandezi foarte interesanţi. Ultimul roman al lui Colm Tóibín, care a fost nominalizat la Booker Prize - "Testamentul Mariei", ultimul roman al lui Michael Cunningham, "Regina zăpezii", "Soţii şi concubine", de Su Tong, roman ecranizat în regia lui Zhang Yimou, cu titlul "Raise the Red Lantern", "Casa tăcerii", de Orhan Pamuk, "Râul care ne desparte", volum al scriitorului kenyan Ngugi Wa Thiong'O, constant aflat pe lista premiului Nobel, romanul "Fumoasele ruine", al lui Jess Wlater, considerat unul dintre cele mai bune romane americane ale anului trecut, şi multe altele.
Noutatea este că am încercat să extindem teritorial zonele din care ne alegem scriitorii. Literatura anglo-saxonă e "overrated" (supraevaluat, n.r.). Traducem foarte mult şi nu toate cărţile merită să fie traduse. Pe când, sunt foarte mulţi autori, chiar în jurul României, care merită traduşi şi care nu se cumpără deloc. Adică, noi am încercat şi cu autori maghiari foarte buni, cu autori polonezi, cu autori cehi şi publicul autohton dă dovadă de o sfială în a cumpăra asemenea autori. (...) Poate e percepută ca fiind prea puţin comercială literatura aia şi avem nevoie de mai mult entertainment decât de literatură serioasă.
Rep.: Comercialul domină...
B. A. S.: Comercialul domină, da. Dar există şi comercial înalt, adică există literatură bună care vinde devenind astfel comercială. L-aş pune acum pe Salinger în literatura comercială, numai prin prisma faptului că e bestseller all time (neîntrerupt, n.r.) în Biblioteca Polirom.
Rep.: Pregătiţi serii noi de autor, anul acesta?
B. A. S.: Serii noi, nu, ci mergem mai departe cu cele începute. Adică e destul de greu, în cazul lui Orhan Pamuk, unde există o singură traducătoare care e capabilă să-l traducă pe Orhan Pamuk, e vorba de Luminiţa Munteanu şi, dat fiind că el scrie nişte romane foarte mari, ritmul este de o carte pe an. Aşa că vom continua cu Pamuk, continuăm cu Philip Roth, continuăm cu Hemingway şi seria Nabokov, în care apare în sfârşit "Pale Fire", ultima carte din serie.
Rep.: Care sunt cei mai citiţi scriitori din literatura universală?
B. A. S.: Există un top unde, clar, pe locul întâi e Salinger, cu "De veghe în lanul de secară". Pe urmă ar veni Umberto Eco. A urcat foarte repede, în ultimii doi ani, o autoare iraniană - o supriză pentru noi -, Parinoush Saniee se numeşte, cu romanul ei "Cel care mă aşteaptă". "Marele Gatsby" e în top, "Lolita" - astea sunt cărţi care se vând, totuşi, pe piaţa noastră începând cu 1990, în cazul lui Salinger, dinainte de '90.
Rep.: La "Marele Gatsby" aţi înregistrat vânzări mai mari, dat fiind faptul că a fost lansat şi filmul?
B. A. S.: Da, chiar am publicat o ediţie specială, cu afişul filmului pe copertă, care a vândut vreo 7.000 de exemplare. Separat de celelalte ediţii pe care le aveam deja în print. Deci, a funcţionat în cazul ăsta.
Rep: Trăim în era digitală, credeţi că va mai avea cartea tipărită atât de mult succes ca până acum sau va fi înlocuită de eBook-uri, audiobook-uri chiar?
B. A. S.: Cred că sunt pieţe diferite. Noi încercăm pe cât posibil să lansăm şi ediţia eBook pentru fiecare carte tradusă, dar aici depinde foarte mult de agentul autorului, depinde de autor foarte mult şi de condiţiile pe care le impun aceştia. Dat fiind că la eBook, royalităţile, adică suma de bani care îi revine autorului, sunt mai mari decât în cazul cărţii, unde pot merge de la 8% din preţul de vânzare al unei cărţi până, să zicem, la 10%. La eBook se porneşte clar de la 25%, deci este suma minimă pe care o poate accepta un autor. Deci 25% din preţul unei descărcări. Preţul fiind şi mult mai mic decât al cărţii, câştigurile sunt foarte mici pentru editura care publică traducerea respectivă. Dacă agentul respectiv are pretenţia ca royalităţile să fie de 40-50%, nu are rost să mai publici eBook-ul, pentru că este o muncă făcută în zadar.
Cât despre viitorul cărţii, aici sunt atâtea păreri şi atâtea controverse, încât nu cred că pot eu să prevăd ce se întâmpla. Eu cred că cartea va rezista. Eu citesc şi pe Kindle, citesc şi carte fizică. Chiar când plec din ţară îmi iau şi Kindle-ul, îmi iau şi cărţi cu mine. Nu este o situaţie de sau-sau. De exemplu, dacă vrei să citeşti poezie, eu n-aş prea putea să citesc pe Kindle, prefer cartea. (...) Eu n-am putut să renunţ la cartea tipărită, dar m-am obişnuit şi cu Kindle-ul. În primul rând, pentru că îmi e mult mai uşor să cumpăr de pe Amazon cărţi, fiindcă, atunci când vezi ceva şi-ţi place, vrei s-o ai acum şi ai posibilitatea de a apăsa pe un buton şi îţi vine cartea imediat.
Rep.: Apropo de Amazon, autobiografia Malalei a fost foarte bine vândută în 2013. Credeţi că o să aibă un succes atât de mare şi în România?
B. A. S.: Eu sper. Previziunile noastre astea sunt, de aia ne-am şi luptat pentru achiziţionarea drepturilor, pentru că e o biografie spectaculoasă, subiectul e interesant şi, dacă reuşim să o şi invităm în ţară, cred că ne îndreptăm uşor spre un bestseller. Bestseller românesc, adică cu nişte cifre mult mai mici decât cele ale Amazonului.
Rep.: Să o invitaţi în 2014?
B. A. S.: Da, eu asta mi-am propus.
Rep.: Este piaţa editorială din România pe un trend ascendent?
B. A. S.: Nu, e pe un trend descendent. Piaţa de carte e în scădere, cantitatea de carte este mult mai mică, pentru că a scăzut puterea de cumpărare a românului. Vorbim de o sumă de bani pe care trebuie să o împarţi. Ai de ales între un film, mâncare, chirie şi o carte. Şi atunci cred că ştim la ce renunţi prima oară.
Bogdan-Alexandru Stănescu este coordonatorul colecţiei "Biblioteca Polirom", scriitor, eseist, editor şi preşedintele Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB). A debutat cu cronică literară în revista Luceafărul (1999), pe când era junior editor al Ziarului de Duminică. În acelaşi timp, a publicat vreme de câţiva ani în Ziua literară şi Adevărul literar şi artistic. A lucrat pentru emisiunea TV "Parte de carte", iar, din 2006, este director editorial al editurii Polirom, coordonatorul colecţiei "Biblioteca Polirom". În 2010, a publicat, împreună cu Vasile Ernu, volumul "Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc" (Polirom), iar, în 2012, a debutat ca poet, cu volumul "Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul" (Cartea Românească), volum nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013, a publicat la Editura Art volumul "Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam", potrivit site-ului editurii Polirom.
La sfârşitul anului 2006, Bogdan-Alexandru Stănescu a câştigat finala românească a concursului International Young Publisher of the Year, o iniţiativă a British Council, iar, în mai 2007, la Londra, a câştigat proba Book Pitch a concursului menţionat, unde a intrat în competiţie cu tineri editori din Ungaria, Egipt, India, Argentina şi Africa de Sud.
de Dorina Calin
sursa: mediafax.ro