CUM VA FI SERBATA ZIUA LIMBII ROMANE LA MONTREAL PE 31 AUGUST 2013
Ne-am implicat, am publicat petitii, am fost alaturi de tara prin Maestrul CorneliuLeu si am reusit!
Vestea cea mare a trecut oceanul! Pentru prima data in istoria zbuciumata a Romaniei, pe data de 31 august anul present si in miile de ani care vor urma (asa speram), se va sarbatori official Limba Romana. Eu va prezint aici afisul si invitatia pe care le-am lansat.
Am aflat cu bucurie ca Parlamentul Romaniei a legiferat Ziua Limbii Romane la aceasta data, pentru a se sincroniza cu fratii nostri romani de peste Prut. Bine si mai tarziu, decat niciodata! Sunt de admirat romanii din Republica Moldova unde s-a celebrat Ziua Limbii Romane (si nu limba moldoveneasca, asa cum le-ar placea unora sa se zica) inca din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastra” de AlexeMateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn National inca din anul 1994; “Limba noastra-i o comoara/Din adancuri infundata/Un sirag de piatra rara/Pemosierevarsata...” . Ce frumos poem a creat tanarul poet Alexe Mateevici, care a trait numai 29 de ani! Asa este - limba este o „comoara” - cel mai important element al existentei unei natiuni.
„Mult e dulce si frumoasa/Limba ce-o vorbim...” a zis poetul Gheorghe Sion (1822-1892) in poemul „Limbaromaneasca”. Ce roman nu a auzit aceste minunate versuri? Teritoriul unei tari se poate reduce, poate chiar sa ”dispara” luand alte denumiri, poate fi „inghitit” de tari hraparete, dar limba ramane, evident, daca locuitorii teritoriului respectiv nu sunt exterminati.
Rusificarea fortata si surghiunul romanilor acestei parti fara noroc a Romaniei, nu au reusit sa elimine limba romana decat partial. Romanii moldoveni de peste Prut au dat o lectie de dragoste de limba si de eroism romanilor olteni, banateni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc.
Stabilirea sarbatoririi Zilei Limbii Romane in aceiasi zi cu cea a romanilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele doua principate romane – daca nu cumva s-a legiferat chiar mai mult, adica nu o „Mica unire”, ci o mare unire – in cuget si simtiri.
Desigur, ar fi existat si alte optiuni : Ziua de nastere a lui Eminescu ar fi putut fi decretata Ziua Limbii Romane, asa cum Federatia Rusa, in anul 2011, a decretat ziua lui Puskin (6 iunie) - ZiuaLimbii Ruse. Insa, prin eforturile marelui scriitor Corneliu Leu si a altor romani patrioti, la care a subscris si subsemnatul prin revista Destine Literare, s-a ajuns a se lua cea mai buna decizie.
Traiasca Limba Romana! La multi ani Zilei Limbii Romane pe 31 august! – clamam noi, aici, in Canada.
Asa cum limba franceza din provincia canadiana Quebec este o „insula francofona intr-un ocean anglofon” (nu stiu cine s-a exprimatatat de plastic) tot asa, limba romana este o insula de latinitate intr-un ocean slav.
Deci, pe 31 august este sarbatoare mare pentru toata suflarea romaneasca. Inrezonanta cu tara noastra de origine, si noi, romanii rataciti prin lumea larga, vom sarbatori ZIUA LIMBII ROMANE!
La Montreal, mai multe organizatii romanesti vor sarbatori acest eveniment in cateva locuri, fiecare dupa priceperea sa, cu cele mai bune intentii.
Insa noi, scriitorii romani - canadieni, uniti in Asociatia Canadiana a Scriitorilor Romani (ACSR) de aproape 13 ani, impreuna cu entitati prietene (vedeti Invitatia pe care o reproducem), nu puteam sa-l lasam pe Eminescu al nostru singur printre straini, sa-l uitam in acesta zi mareata. Am decis sa ne adunam in Piata Romaniei din Montreal, indiferent daca ploua sau ninge… si sa ne sarbatorim limba asa cum se cuvine. Afisul alaturat ne este marturie. Traind printre francofoni, nu puteam concepe sa organizam serbarea numai intre romani. Asa se face ca langa Eminul nostru din Piata Romaniei, vor fi prezente si personalitati montrealeze, care ne vor demonstra ca vorbesc limba romana (!). Ati inteles bine, exista oameni de cultura pe aici care vorbesc limba noastra cea ”dulce”, pe care au invatat-o din dragoste pentru romani (si romance) si pentru Romania noastra natala.
Ne vom afla langa Eminul nostru drag, cu gandul spre tara, spre Platoul muntilor Bucegi, unde maestrul Corneliu Leu, indrumator national si international al evenimentului, ne va fi aproape. Vom ura cu totii –„ La multi ani, dulce Limba Romana!” si vom canta :
IMNUL MANIFESTARILOR de ZIUA LIMBII ROMANE
(din ”Indrumarul” pentru Ziua Limbii Romane, alcatuit de Corneliu Leu)
Ne cheama Sfinxul din Carpati
Sa fim alaturi frati cu frati
In miezul tarii noastre sfant
La ceas de mare legamant.
Ne cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol de voievozi si regi
Ce-aici romanii i-au avut
Din cel mai departat trecut!
Pe muntii romanesti urcati
Sub semnul magic din Carpati,
Pecete-adanca, din batrani
Peste suflarea de romani.
Pecetea limbii romanesti
Rostind maiestrele povesti
Cu Sanziene, Feti Frumosi...
Sau cantece cu viers duios
Tesut la poale de Carpati
Si-oriunde Tara are frati
In lumea larga raspanditi.
Care prin verb, ca legamant
Rostit in cantec si-n cuvant,
Raman uniti,
De nimeni despartiti.
Ne cheama Sfinxul din Carpati
Sa fim alaturi frati cu frati
In miezul tarii noastre sfant
La ceas de mare legamant.
Ne cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol de voievozi si regi
Ce-aici romanii i-au avut
Din cel mai departat trecut!
Cu sufletele-alaturati,
De-aici spre patru zari zburati
Spre fratii ce-n strain pamant,
Tin radacina prin cuvant
Si-ntinse aripi ce vaslesc
Spre tot ce-i graiul romanesc.
Spre tot ce-avem mai bun, mai sfant
Cladit si-n piatra si-n cuvant.
Cuvantul romanesc, rostit
In slujbe de altar sfintit
Prin nobili ctitori, mari barbati,
Eroii nostri legendari,
Semeti, viteji, cu brate tari,
Incununati
Cu creste de Carpati !
Spre Basarabia zburati
Si duh de tara respirati
Din duhul jertfei de martiri
Pe-altarele Marii Uniri!
Spre Vlahi din Tatra in Timoc,
In pusta si in orice loc
Aceeasi limba ei vorbind
Pana la aromani, in Pind...
Si sa ramanem vesnic frati
Band apa vie din Carpati,
Aici, la Sfinxul din Bucegi,
Unde-am avut preoti si regi.
Si o Credinta am avut
Din veac de mare inceput;
Iar nimanui n-am facut rau,
Crezand in Bunul Dumnezeu
Care, cu noi,
Va fi mereu!
Va fi mereu!
Si, de asemenea, vom recita din creatiile prin care, aici, in Tara Artarilor, noi contribuim la implinirea literaturii si artei care se dezvolta prin aceasta limba si in spiritul ei desavarsindu-i cultura milenara, sentimentele crestine si umanismul care a caracterizat-o intotdeauna, ca si pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos.
LA SARBATOAREA LIMBII ROMANE
de George FILIP
VULTURUL CRESTIN
defapt eu sunt un vultur carpatin
cu aripi de la Dunare la Tisa,
sa cant pe romaneste, sa ma-nchin
pe unde-n veac romanul plansu-mi-sa.
In limba romaneasca pot doini,
Hora unirii peste plai se-ngana,
In romaneste voi marsalui
Incolonat in armia romana.
Sa imi iubesc femeia-n limba mea
Cand muguri noi in grai mi s-or aprinde,
De sarbatori, cand magii vin din stea,
feciorii-n limba mea sa ma colinde.
La Sfanta cruce de pe Caraiman
Sa rostui rugaciuni – pe romaneste
si sa imi intre-n casa an de an
popi ortodocsi, cu DOAMNE MILUIESTE...
cand ne mai bate bunul Dumnezeu
printre pacatele terestre - certe,
poetul pacatos...acesta...eu,
sa-L rog pe romaneste sa ne ierte.
ce bine e saplangi in limba ta!
ce bine e sa facem nunti ca-nbasme
cand are cine bine-cuvanta
prin viata ponegrita de fantasme.
si cand o fi sa fiu vultur batran
si o sa zbor la Doamne-miluieste,
femeia mea – cu busuioc in san,
sa ma jeleasca trista...romaneste.
Alexandru CETATEANU
11 august, 2013 - Montreal.
Scris de
sursa foto: danielroxin.blogspot.ro
Vestea cea mare a trecut oceanul! Pentru prima data in istoria zbuciumata a Romaniei, pe data de 31 august anul present si in miile de ani care vor urma (asa speram), se va sarbatori official Limba Romana. Eu va prezint aici afisul si invitatia pe care le-am lansat.
Am aflat cu bucurie ca Parlamentul Romaniei a legiferat Ziua Limbii Romane la aceasta data, pentru a se sincroniza cu fratii nostri romani de peste Prut. Bine si mai tarziu, decat niciodata! Sunt de admirat romanii din Republica Moldova unde s-a celebrat Ziua Limbii Romane (si nu limba moldoveneasca, asa cum le-ar placea unora sa se zica) inca din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastra” de AlexeMateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn National inca din anul 1994; “Limba noastra-i o comoara/Din adancuri infundata/Un sirag de piatra rara/Pemosierevarsata...” . Ce frumos poem a creat tanarul poet Alexe Mateevici, care a trait numai 29 de ani! Asa este - limba este o „comoara” - cel mai important element al existentei unei natiuni.
„Mult e dulce si frumoasa/Limba ce-o vorbim...” a zis poetul Gheorghe Sion (1822-1892) in poemul „Limbaromaneasca”. Ce roman nu a auzit aceste minunate versuri? Teritoriul unei tari se poate reduce, poate chiar sa ”dispara” luand alte denumiri, poate fi „inghitit” de tari hraparete, dar limba ramane, evident, daca locuitorii teritoriului respectiv nu sunt exterminati.
Rusificarea fortata si surghiunul romanilor acestei parti fara noroc a Romaniei, nu au reusit sa elimine limba romana decat partial. Romanii moldoveni de peste Prut au dat o lectie de dragoste de limba si de eroism romanilor olteni, banateni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc.
Stabilirea sarbatoririi Zilei Limbii Romane in aceiasi zi cu cea a romanilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele doua principate romane – daca nu cumva s-a legiferat chiar mai mult, adica nu o „Mica unire”, ci o mare unire – in cuget si simtiri.
Desigur, ar fi existat si alte optiuni : Ziua de nastere a lui Eminescu ar fi putut fi decretata Ziua Limbii Romane, asa cum Federatia Rusa, in anul 2011, a decretat ziua lui Puskin (6 iunie) - ZiuaLimbii Ruse. Insa, prin eforturile marelui scriitor Corneliu Leu si a altor romani patrioti, la care a subscris si subsemnatul prin revista Destine Literare, s-a ajuns a se lua cea mai buna decizie.
Traiasca Limba Romana! La multi ani Zilei Limbii Romane pe 31 august! – clamam noi, aici, in Canada.
Asa cum limba franceza din provincia canadiana Quebec este o „insula francofona intr-un ocean anglofon” (nu stiu cine s-a exprimatatat de plastic) tot asa, limba romana este o insula de latinitate intr-un ocean slav.
Deci, pe 31 august este sarbatoare mare pentru toata suflarea romaneasca. Inrezonanta cu tara noastra de origine, si noi, romanii rataciti prin lumea larga, vom sarbatori ZIUA LIMBII ROMANE!
La Montreal, mai multe organizatii romanesti vor sarbatori acest eveniment in cateva locuri, fiecare dupa priceperea sa, cu cele mai bune intentii.
Insa noi, scriitorii romani - canadieni, uniti in Asociatia Canadiana a Scriitorilor Romani (ACSR) de aproape 13 ani, impreuna cu entitati prietene (vedeti Invitatia pe care o reproducem), nu puteam sa-l lasam pe Eminescu al nostru singur printre straini, sa-l uitam in acesta zi mareata. Am decis sa ne adunam in Piata Romaniei din Montreal, indiferent daca ploua sau ninge… si sa ne sarbatorim limba asa cum se cuvine. Afisul alaturat ne este marturie. Traind printre francofoni, nu puteam concepe sa organizam serbarea numai intre romani. Asa se face ca langa Eminul nostru din Piata Romaniei, vor fi prezente si personalitati montrealeze, care ne vor demonstra ca vorbesc limba romana (!). Ati inteles bine, exista oameni de cultura pe aici care vorbesc limba noastra cea ”dulce”, pe care au invatat-o din dragoste pentru romani (si romance) si pentru Romania noastra natala.
Ne vom afla langa Eminul nostru drag, cu gandul spre tara, spre Platoul muntilor Bucegi, unde maestrul Corneliu Leu, indrumator national si international al evenimentului, ne va fi aproape. Vom ura cu totii –„ La multi ani, dulce Limba Romana!” si vom canta :
IMNUL MANIFESTARILOR de ZIUA LIMBII ROMANE
(din ”Indrumarul” pentru Ziua Limbii Romane, alcatuit de Corneliu Leu)
Ne cheama Sfinxul din Carpati
Sa fim alaturi frati cu frati
In miezul tarii noastre sfant
La ceas de mare legamant.
Ne cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol de voievozi si regi
Ce-aici romanii i-au avut
Din cel mai departat trecut!
Pe muntii romanesti urcati
Sub semnul magic din Carpati,
Pecete-adanca, din batrani
Peste suflarea de romani.
Pecetea limbii romanesti
Rostind maiestrele povesti
Cu Sanziene, Feti Frumosi...
Sau cantece cu viers duios
Tesut la poale de Carpati
Si-oriunde Tara are frati
In lumea larga raspanditi.
Care prin verb, ca legamant
Rostit in cantec si-n cuvant,
Raman uniti,
De nimeni despartiti.
Ne cheama Sfinxul din Carpati
Sa fim alaturi frati cu frati
In miezul tarii noastre sfant
La ceas de mare legamant.
Ne cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol de voievozi si regi
Ce-aici romanii i-au avut
Din cel mai departat trecut!
Cu sufletele-alaturati,
De-aici spre patru zari zburati
Spre fratii ce-n strain pamant,
Tin radacina prin cuvant
Si-ntinse aripi ce vaslesc
Spre tot ce-i graiul romanesc.
Spre tot ce-avem mai bun, mai sfant
Cladit si-n piatra si-n cuvant.
Cuvantul romanesc, rostit
In slujbe de altar sfintit
Prin nobili ctitori, mari barbati,
Eroii nostri legendari,
Semeti, viteji, cu brate tari,
Incununati
Cu creste de Carpati !
Spre Basarabia zburati
Si duh de tara respirati
Din duhul jertfei de martiri
Pe-altarele Marii Uniri!
Spre Vlahi din Tatra in Timoc,
In pusta si in orice loc
Aceeasi limba ei vorbind
Pana la aromani, in Pind...
Si sa ramanem vesnic frati
Band apa vie din Carpati,
Aici, la Sfinxul din Bucegi,
Unde-am avut preoti si regi.
Si o Credinta am avut
Din veac de mare inceput;
Iar nimanui n-am facut rau,
Crezand in Bunul Dumnezeu
Care, cu noi,
Va fi mereu!
Va fi mereu!
Si, de asemenea, vom recita din creatiile prin care, aici, in Tara Artarilor, noi contribuim la implinirea literaturii si artei care se dezvolta prin aceasta limba si in spiritul ei desavarsindu-i cultura milenara, sentimentele crestine si umanismul care a caracterizat-o intotdeauna, ca si pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos.
LA SARBATOAREA LIMBII ROMANE
de George FILIP
VULTURUL CRESTIN
defapt eu sunt un vultur carpatin
cu aripi de la Dunare la Tisa,
sa cant pe romaneste, sa ma-nchin
pe unde-n veac romanul plansu-mi-sa.
In limba romaneasca pot doini,
Hora unirii peste plai se-ngana,
In romaneste voi marsalui
Incolonat in armia romana.
Sa imi iubesc femeia-n limba mea
Cand muguri noi in grai mi s-or aprinde,
De sarbatori, cand magii vin din stea,
feciorii-n limba mea sa ma colinde.
La Sfanta cruce de pe Caraiman
Sa rostui rugaciuni – pe romaneste
si sa imi intre-n casa an de an
popi ortodocsi, cu DOAMNE MILUIESTE...
cand ne mai bate bunul Dumnezeu
printre pacatele terestre - certe,
poetul pacatos...acesta...eu,
sa-L rog pe romaneste sa ne ierte.
ce bine e saplangi in limba ta!
ce bine e sa facem nunti ca-nbasme
cand are cine bine-cuvanta
prin viata ponegrita de fantasme.
si cand o fi sa fiu vultur batran
si o sa zbor la Doamne-miluieste,
femeia mea – cu busuioc in san,
sa ma jeleasca trista...romaneste.
Alexandru CETATEANU
11 august, 2013 - Montreal.
Scris de
sursa foto: danielroxin.blogspot.ro