Anual, sute de străini vin să înveţe limba română la
noi în ţară, prin diferite programe ale Institutului Cultural Român.
Spre deosebire de studenţii care vin prin intermediul Universităţii, cei
care optează pentru cursurile ICR trebuie să scoată din buzunar bani
serioşi: 200 de euro pentru un modul de 36 de ore în Bucureşti sau între 1.000 - 1.300 de euro pentru Cursurile de limbă, cultură și civilizație românească la Brașov.
În 2013 s-au înscris deja 50 de cursanţi străini, în condiţiile
în care anual aproape 250 de străini accesează cursurile de limbă română
organizate de ICR.
"La București sunt cinci serii pe an – trei serii normale de câte două luni și două serii intensive de câte o lună. Fiecare modul cuprinde 36 de ore curs, iar predarea se face doar în limba română.
Celălat program e ca o "baie lingvistică", la Brasov, în luna iulie. Este un curs de limbă, cultură şi civilizaţie românească. Este cel mai longeviv program al ICR-ului, suntem la a XIX-a ediție", a explicat Ana Borca, coordonatorul programului de cursuri de limbă română, care susţine că numărul cursanţilor este de 200 pe an la Bucureşti şi la Braşov, între 30 - 40.
Programul de la Brașov "Cursuri de limbă, cultură și civilizație românească" le oferă străinilor cursuri intensive de limba română, conferințe pe diverse teme (cinematografie, istorie, literatură etc.), dar și ateliere de creație (dans de societate din secolul al XIX-lea, jurnalism și publicitate, gastronomie și actorie), programe de documentare culturală etc.
Cursurile sunt deschise oricărui străin peste 18 ani care vrea şi are posibilitatea financiară să studieze limba română. Sunt însă şi cazuri în care străinii încearcă să profite de aceste cursuri pentru a obţine o viză pentru România.
"Sunt persoane din Africa sau din India care se înscriu la cursurile noastre în speranța obținerii unei vize. ICR nu îşi asumă responsabilitatea pentru obţinerea vizelor în cazul cetăţenilor care nu provin din spaţiul Uniunii Europene", mărturiseşte Ana Borca.
Cât despre profesiile celor care vor să înveţe româna, cei mai mulţi provin din diplomaţie.
"În Bucureşti, de obicei, la noi vin cei din corpul diplomatic, de la Institutele Culturale străine din Bucureşti, oameni de afaceri, cercetători, dar și străini care și-au găsit o prietenă sau un prieten în România. Au fost serii în care am avut foarte mulţi cursanţi din Germania. Predomină Europa, Spania, Italia, Germania, Polonia. Din Polonia am avut mulţi cursanţi şi spre surprinderea mea învaţă destul de bine limba română, chiar dacă poloneza este limbă slavă. Anul trecut, de exemplu, la Brașov a fost cineva din Japonia care era foarte interesat de opera lui Emil Cioran. De asemenea, am avut traducători de la Consiliul Europei și de la Parlamentul European", a mai spus Ana Borca.
Străinii vin de obicei la noi cu ideea că limba română este o limbă grea, şi, surpinzător, italienii şi spaniolii învaţă destul de greu limba noastră.
"Primul lucru pe care mi-l spun la curs este că limba română este foarte dificilă. Surprinzător, cei din Spania sau cei din Italia spun că ei nu înţeleg. Am avut cazuri când oamenii au venit la noi şi nu ştiau deloc limba română şi după un an, pentru că au urmat toate nivelurile de competenţă lingvistică, acum vorbesc lejer limba română. Dacă fac 36 de ore de curs vor înţelege o conversaţie simplă, dacă li se va vorbi rar", a explicat coordonatoarea programului.
Cursanţii spun în general că le place România şi că limba română este destul de dificilă, dar nu e imposibil de învăţat.
Begonia Vallejo, din Barcelona, Spania, este în România de 6 luni şi urmează cursurile de limba română la ICR din octombrie.
"Am învăţat mult de când am venit aici şi atmosfera este bună şi caldă", crede Begonia.
Sejeong Park din Seoul, Coreea de Sud, s-a înscris la nivelul începători şi spune că România este o ţară frumoasă şi că îi plac "mititeii, cozonacul şi sarmalele, care seamanănă cu o mâncare coreeană".
Lies Kombrink din Olanda, jurnalistă, urmează cursurile de câteva luni şi spune că are probleme cu dativul, genitivul şi pluralul, dar că în rest învaţă destul de uşor.
Claire Lefevre, din Belgia (lector de limba franceză la Facultatea de Limbi Străine, Universitatea Bucureşti), crede că limba română este foarte frumoasă, deşi nu a fost decizia ei să se mute la noi în ţară.
Christa Zervou-Toya, din Grecia, care a absolvit aproape toate nivelurile de competenţă lingvistică în cadrul ICR, este în România de 6 ani şi vorbeşte româna fluent.
"Este foarte frumos la voi. Pentru noi acum în Grecia nu e atât de uşor şi viaţa este foarte scumpă. Profesoarele sunt foarte bune. Viaţa s-a scumpit puţin în ultimii 5 ani dar tot e bine pentru că acum în Grecia nu se poate sta. Îmi place să locuiesc în Bucureşti şi îmi place foarte mult Herăstrăul", spune Christa.
scrisă de Alexandra Ilie
"La București sunt cinci serii pe an – trei serii normale de câte două luni și două serii intensive de câte o lună. Fiecare modul cuprinde 36 de ore curs, iar predarea se face doar în limba română.
Celălat program e ca o "baie lingvistică", la Brasov, în luna iulie. Este un curs de limbă, cultură şi civilizaţie românească. Este cel mai longeviv program al ICR-ului, suntem la a XIX-a ediție", a explicat Ana Borca, coordonatorul programului de cursuri de limbă română, care susţine că numărul cursanţilor este de 200 pe an la Bucureşti şi la Braşov, între 30 - 40.
Programul de la Brașov "Cursuri de limbă, cultură și civilizație românească" le oferă străinilor cursuri intensive de limba română, conferințe pe diverse teme (cinematografie, istorie, literatură etc.), dar și ateliere de creație (dans de societate din secolul al XIX-lea, jurnalism și publicitate, gastronomie și actorie), programe de documentare culturală etc.
Cursurile sunt deschise oricărui străin peste 18 ani care vrea şi are posibilitatea financiară să studieze limba română. Sunt însă şi cazuri în care străinii încearcă să profite de aceste cursuri pentru a obţine o viză pentru România.
"Sunt persoane din Africa sau din India care se înscriu la cursurile noastre în speranța obținerii unei vize. ICR nu îşi asumă responsabilitatea pentru obţinerea vizelor în cazul cetăţenilor care nu provin din spaţiul Uniunii Europene", mărturiseşte Ana Borca.
Cât despre profesiile celor care vor să înveţe româna, cei mai mulţi provin din diplomaţie.
"În Bucureşti, de obicei, la noi vin cei din corpul diplomatic, de la Institutele Culturale străine din Bucureşti, oameni de afaceri, cercetători, dar și străini care și-au găsit o prietenă sau un prieten în România. Au fost serii în care am avut foarte mulţi cursanţi din Germania. Predomină Europa, Spania, Italia, Germania, Polonia. Din Polonia am avut mulţi cursanţi şi spre surprinderea mea învaţă destul de bine limba română, chiar dacă poloneza este limbă slavă. Anul trecut, de exemplu, la Brașov a fost cineva din Japonia care era foarte interesat de opera lui Emil Cioran. De asemenea, am avut traducători de la Consiliul Europei și de la Parlamentul European", a mai spus Ana Borca.
Străinii vin de obicei la noi cu ideea că limba română este o limbă grea, şi, surpinzător, italienii şi spaniolii învaţă destul de greu limba noastră.
"Primul lucru pe care mi-l spun la curs este că limba română este foarte dificilă. Surprinzător, cei din Spania sau cei din Italia spun că ei nu înţeleg. Am avut cazuri când oamenii au venit la noi şi nu ştiau deloc limba română şi după un an, pentru că au urmat toate nivelurile de competenţă lingvistică, acum vorbesc lejer limba română. Dacă fac 36 de ore de curs vor înţelege o conversaţie simplă, dacă li se va vorbi rar", a explicat coordonatoarea programului.
Cursanţii spun în general că le place România şi că limba română este destul de dificilă, dar nu e imposibil de învăţat.
Begonia Vallejo, din Barcelona, Spania, este în România de 6 luni şi urmează cursurile de limba română la ICR din octombrie.
"Am învăţat mult de când am venit aici şi atmosfera este bună şi caldă", crede Begonia.
Sejeong Park din Seoul, Coreea de Sud, s-a înscris la nivelul începători şi spune că România este o ţară frumoasă şi că îi plac "mititeii, cozonacul şi sarmalele, care seamanănă cu o mâncare coreeană".
Lies Kombrink din Olanda, jurnalistă, urmează cursurile de câteva luni şi spune că are probleme cu dativul, genitivul şi pluralul, dar că în rest învaţă destul de uşor.
Claire Lefevre, din Belgia (lector de limba franceză la Facultatea de Limbi Străine, Universitatea Bucureşti), crede că limba română este foarte frumoasă, deşi nu a fost decizia ei să se mute la noi în ţară.
Christa Zervou-Toya, din Grecia, care a absolvit aproape toate nivelurile de competenţă lingvistică în cadrul ICR, este în România de 6 ani şi vorbeşte româna fluent.
"Este foarte frumos la voi. Pentru noi acum în Grecia nu e atât de uşor şi viaţa este foarte scumpă. Profesoarele sunt foarte bune. Viaţa s-a scumpit puţin în ultimii 5 ani dar tot e bine pentru că acum în Grecia nu se poate sta. Îmi place să locuiesc în Bucureşti şi îmi place foarte mult Herăstrăul", spune Christa.
scrisă de Alexandra Ilie