Credinţele ne pot vindeca, dar poluarea mediatică ne poate
îmbolnăvi - acesta este efectul nocebo, în viziunea lui Patrick Lemoine.
Prezenţa continuă a catastrofelor în viaţa cotidiană, ba chiar a
catastrofizărilor, creşte nivelul de stres. Un fapt simplu, banal, de al
cărui adevăr suntem convinşi toţi. Şi totuşi, mulţi dintre noi nu se
opresc din a privi dezastrele acestei lumi: faimoasele ştiri de la ora
cinci, cu suita lor de crime, violuri şi violenţă aleatorie; articolele
serioase despre căderea pieţei economice, prelungirea crizei, lipsa
locurilor de muncă; infestarea laptelui, a cărnii şi pericolul alimentar
de peste tot; nu în ultimul rînd, articolele despre ce şi cum e nociv
pentru sănătate, despre aspirina mortală şi paracetamolul hepato-ucigaş,
despre sistemul de sănătate supraîncărcat şi dramele din spitale...şi
tot aşa, enorm de multe aspecte negative pe care nu le-aş putea rezuma
într-un paragraf.
Ideea lui Patrick Lemoine este că efectul nocebo, adică efectul informaţiei negative, este o urmare a intoxicării cu veşti alarmante venite din toate sursele. Chiar şi recomandările constante de a fi fericiţi, performanţi, de a ne ridica la un nivel oarecare de bunăstare creează o presiune ale cărei afecte nu se văd doar la nivel psihologic şi relaţional. Efectul nocebo se manifestă şi somatic. Poate că surmenarea, oboseala cronică, ulcerul, bolile cardiovasculare nu sunt 100% rezultatul dietei sau suprasolicitării. Poate că stilul de viaţă nu se referă doar la mîncare şi sport, ci include şi un fel de igienă mentală despre care nu se vorbeşte prea mult.
Ipotezele autorului sunt, poate, puţin absurde pentru o societate avidă de informaţie, indiferent de calitatea şi utilitatea acelei informaţii. A sta mereu conectat la fluxul informaţional nu înseamnă nimic fără o raţiune de a fi acolo şi fără un scop. A mări cantitatea de informaţie nu produce neapărat schimbări benefice. Pe scurt, uneori ignorance is bliss.
La fel de aplicată ca Misterul placebo, cu exemple concrete şi analize, cartea lui Lemoine ridică semne de întrebare cu privire la viitorul erei informaţiei. Nu ştiu dacă este un instrument de schimbare, adică dacă ar convinge pe cineva care urmăreşte ştirile şi dezbaterile aprinse despre...nimic să se oprească din dependenţă. Considerăm că sunt inofensive, un televizor, un facebook, o listă de prieteni virtuali pe care îi urmărim cu aviditate. Cine crede altfel este un înapoiat sau prea influenţat de teoria conspiraţiei. Şi totuşi. Studiile arată că expunerea la stimuli negativi care nu poate fi controlată are efecte bizare, cel puţin asupra şobolanilor.
De asemenea, după modelul predicţiilor care se autoîmplinesc, s-a constatat că avertismentele medicale, anunţurile cu privire la riscuri, epidemii sau boli grave produc o înrăutăţire a stării de sănătate a publicului. Spune-i unui om că starea lui se poate agrava dacă face tratamentul X şi e posibil ca starea lui să se agraveze cu adevărat. Sugestiile negative induc aşteptări anxioase şi, într-un final, chiar îndeplinirea sugestiilor.
Uneori însă aşteptările negative pot avea efect de protecţie, dacă persoana se pregăteşte pentru ce e mai rău, impactul negativ al evenimentului nu va fi la fel de mare ca în cazul în care persoana nu se aşteaptă deloc la consecinţe negative.
Totuşi, aşteptările negative, presiunea de a performa, toxicitatea media, lipsa unui spaţiu liber de informaţie şi poluare adaugă vieţii cotidiene stres, oboseală, cu efecte observabile. Misterul nocebo oferă informaţii relevante, bazate pe studii sau pe experienţa clinică a autorului, referitoare la acest efect deloc de neglijat.
Titlu: Misterul nocebo
Autor: Patrick Lemoine
Editura: ALL
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Cristina Geantă
Numar pagini: 336
ISBN: 978-606-587-060-4
Scris de Mihaela Butnaru
sursa: bookblog.ro
Prezenţa continuă a catastrofelor în viaţa cotidiană, ba chiar a
catastrofizărilor, creşte nivelul de stres. Un fapt simplu, banal, de al
cărui adevăr suntem convinşi toţi. Şi totuşi, mulţi dintre noi nu se
opresc din a privi dezastrele acestei lumi: faimoasele ştiri de la ora
cinci, cu suita lor de crime, violuri şi violenţă aleatorie; articolele
serioase despre căderea pieţei economice, prelungirea crizei, lipsa
locurilor de muncă; infestarea laptelui, a cărnii şi pericolul alimentar
de peste tot; nu în ultimul rînd, articolele despre ce şi cum e nociv
pentru sănătate, despre aspirina mortală şi paracetamolul hepato-ucigaş,
despre sistemul de sănătate supraîncărcat şi dramele din spitale...şi
tot aşa, enorm de multe aspecte negative pe care nu le-aş putea rezuma
într-un paragraf.Ideea lui Patrick Lemoine este că efectul nocebo, adică efectul informaţiei negative, este o urmare a intoxicării cu veşti alarmante venite din toate sursele. Chiar şi recomandările constante de a fi fericiţi, performanţi, de a ne ridica la un nivel oarecare de bunăstare creează o presiune ale cărei afecte nu se văd doar la nivel psihologic şi relaţional. Efectul nocebo se manifestă şi somatic. Poate că surmenarea, oboseala cronică, ulcerul, bolile cardiovasculare nu sunt 100% rezultatul dietei sau suprasolicitării. Poate că stilul de viaţă nu se referă doar la mîncare şi sport, ci include şi un fel de igienă mentală despre care nu se vorbeşte prea mult.
Ipotezele autorului sunt, poate, puţin absurde pentru o societate avidă de informaţie, indiferent de calitatea şi utilitatea acelei informaţii. A sta mereu conectat la fluxul informaţional nu înseamnă nimic fără o raţiune de a fi acolo şi fără un scop. A mări cantitatea de informaţie nu produce neapărat schimbări benefice. Pe scurt, uneori ignorance is bliss.
La fel de aplicată ca Misterul placebo, cu exemple concrete şi analize, cartea lui Lemoine ridică semne de întrebare cu privire la viitorul erei informaţiei. Nu ştiu dacă este un instrument de schimbare, adică dacă ar convinge pe cineva care urmăreşte ştirile şi dezbaterile aprinse despre...nimic să se oprească din dependenţă. Considerăm că sunt inofensive, un televizor, un facebook, o listă de prieteni virtuali pe care îi urmărim cu aviditate. Cine crede altfel este un înapoiat sau prea influenţat de teoria conspiraţiei. Şi totuşi. Studiile arată că expunerea la stimuli negativi care nu poate fi controlată are efecte bizare, cel puţin asupra şobolanilor.
De asemenea, după modelul predicţiilor care se autoîmplinesc, s-a constatat că avertismentele medicale, anunţurile cu privire la riscuri, epidemii sau boli grave produc o înrăutăţire a stării de sănătate a publicului. Spune-i unui om că starea lui se poate agrava dacă face tratamentul X şi e posibil ca starea lui să se agraveze cu adevărat. Sugestiile negative induc aşteptări anxioase şi, într-un final, chiar îndeplinirea sugestiilor.
Uneori însă aşteptările negative pot avea efect de protecţie, dacă persoana se pregăteşte pentru ce e mai rău, impactul negativ al evenimentului nu va fi la fel de mare ca în cazul în care persoana nu se aşteaptă deloc la consecinţe negative.
Totuşi, aşteptările negative, presiunea de a performa, toxicitatea media, lipsa unui spaţiu liber de informaţie şi poluare adaugă vieţii cotidiene stres, oboseală, cu efecte observabile. Misterul nocebo oferă informaţii relevante, bazate pe studii sau pe experienţa clinică a autorului, referitoare la acest efect deloc de neglijat.
Titlu: Misterul nocebo
Autor: Patrick Lemoine
Editura: ALL
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Cristina Geantă
Numar pagini: 336
ISBN: 978-606-587-060-4
Scris de Mihaela Butnaru
sursa: bookblog.ro