Targul de carte Gaudeamus din acest an si-a diversificat oferta. Pe langa cele circa 240 de edituri prezente cu reduceri de la 10% la 80%, se regasesc produse multimedia - carte pe suport electronic si e-books, muzica, film, cursuri interactive - dar si ceaiuri, bomboane, monede vechi, steaguri sau chiar cosmetice bio. Cele 5 zile ale manifestarii totalizeaza peste 650 de evenimente.
Targul asteapta peste 100.000 de vizitatori. In prima zi s-a inregistrat un numar de 11.200 de vizitatori, iar a doua zi, 15.800.
Criza nu-i afecteaza pe cumparatorii de carte, se pare. Inca de dimineata, in a treia zi de targ, standurile editurilor erau foarte animate. Editurile nu au venit cu atat de mult fast ca in anii trecuti, dar unele au practicat si compromisuri cu scop comercial. Spre exemplu, o editura iti oferea la fiecare carte primita un baton de ciocolata, o cartela de telefon, un antivirus sau o mostra de parfum. Oferta, bineinteles, era pe zile, nu primeai toate cadourile o data.
Vanzari de 70 milioane de euro pe an
Piata este evaluata la circa 70 milioane de euro, "jenant de putin". Romania vinde carte la jumatate cat Ungaria, si avem o populatie de doua ori mai mare, spune Vlad Vinatoru, director de vanzari la editura Polirom. Acum 2-3 ani, piata depasea 100 milioane de euro, dar a scazut foarte mult, in mare parte din cauza ca statul nu a mai subventionat productia de manuale scolare.
"Ministerul Educatiei gestiona manualele, toti acei bani erau socotiti in piata de carte, dar nu era o piata reala. Nici bibliotecile nu mai primesc bani, deci si de aici s-a pierdut in piata de carte", a mai spus Vlad Vinatoru.
Cifra de afaceri a Polirom a scazut sub 6 milioane de euro, avand in prezent o cota de piata de 15%. "Acum, toata lumea se lupta cu profitul, nu cu cifra de afaceri", a mentionat reprezentantul editurii, adaugand ca multi retailei si-au inchis afacerile, nemaifiind rentabile.
Ca urmare, toti au inceput sa-si redimensioneze tipurile de produse, si atunci a aparut cartea cu ziarul. "Si acolo e piata de carte, dar la fel, nu este reala. Sunt editii la care nu prea se plateste copywrite, sunt clasici, carti la liber, care se scot la un tipar bun (ieftin) in China, Spania, etc", a precizat Vinatoru.
Editura Curtea Veche considera piata ca fiind stabila. "Nu se intampla lucruri spectaculoase, nu sunt miscari violente, ceea ce este foarte bine, dar nu ne putem astepta la imbunatatiri semnificative. Este o piata mica – in jur de 3 euro pe cap de locuitor anual, cartea se taie foarte repede de pe orice lista – de aceea are aceasta componenta de stabilitate", a spus Iren Arsene, managing partner Curtea Veche.
Lunar, Curtea Veche vinde carti in valoare totala de 500.000 de lei, iar cifra de afaceri a editurii va fi in jur de 4 milioane de euro in 2011.
Pe piata romaneasca, editurile sunt in asteptare: "Editurile s-au redus, dar asta nu inseamna ca si-au pierdut din putere sau din imaginatie, doar asteapta momentul ca piata sa ceara. Raspunsul vine foarte rapid atunci cand simtim ca ar exista o cerere. Sunt foarte multe carti in asteptare, iar de indata ce va exista cererea, vor fi puse pe piata. E un soi de tatonare", a mai spus Iren Arsene.
Desi regulile nescrise sunt destul de stricte, piata cartii ofera loc de miscare. "N-ai voie sa gresesti, n-ai voie sa ai supraproductie, nu ai voie sa lucrezi foarte mult pe stocuri, desi ar trebui sa traiesti din stocuri. Trebuie sa ai un stoc pe un an - un an jumatate, pentru optimizarea pretului de productie. La acel stoc mai adaugi 15-20%. Pana la urma, e o situatie flexibila", a precizat reprezentantul Curtea Veche.
Si oficialii All spun ca piata s-a stabilizat. In 2008 era inca pe crestere, dar in perioada 2009-2010 a scazut cu pana la 40%, in special din cauza situatiei cu manualele scolare, potrivit lui Mario Demezzo, vicepresedintele editurii. Cartile educationale, tehnice, nu au inregistrat o scadere foarte mare, a mai spus acesta. "Asta au invatat oamenii din criza: sa se pregateasca".
In acest sens, la targul Gaudeamus s-a remarcat o prezenta mai mare decat in anii trecuti a volumelor de autoformare, profesionala si personala. In cazul literaturii, oamenii au devenit mai selectivi si mai pretentiosi cu titlurile noi, a mai spus Demezzo.
Criza s-a resimtit si la tirajul cartilor. Daca in 2008, acesta era de 10.000 de exemplare, acum a scazut la 3.000. "Inca mai avem stocuri din 2008", a precizat reprezentantul All. Estimarile privind cifra de afaceri a editurii se cifreaza la 2 milioane de euro in 2011.
Targurile, avantaje si dezavantaje
Polirom estimeaza la acest targ un dublu de cumparatori fata de anul trecut. Cifrele de vanzari vor ramane insa acelasi, pentru ca au scazut preturile.
Vanzarile la astfel de targuri (Gaudeamus si Bookfest) sunt circa 50-60% din vanzarile totale pe o luna, in cazul editurii Polirom. Dar "oamenii nu vin neaparat pentru discount, ci si pentru titlurile noi. Vin cu lectia invatata de acasa, cu lista de titluri, se uita ce preturi au. Deja a inceput sa se profesionalizeze si la noi piata aceasta de carte", spune Vlad Vinatoru, director de vanzari la Polirom.
Cumparatorii adevarati de carte urmaresc site-urile de profil, stiu cand se fac promotii, de aceea nu vin la targ doar pentru reducerea de pret”, a mai spus acesta.
Altii sunt de alta parere. "Targurile aduc 3 sferturi din vanzarile pe o luna. E un ajutor, dar e si un ostacol: pierdem pe partea de librarii. Vanzarile se resimt clar in librariile din Bucuresti, cititorii se invata cu preturile reduse de la targuri si nu se mai duc in librarii", spune Mario Demezzo, vicepresedintele All.
Acesta vede in targ alte oportunitati, in afara de aceea a preturilor mai mici: "Rolul targurilor nu este neaparat de a oferi preturi mai mici la carti, exista sansa unui contact direct intre editura si cititori, e un instrument de control si de masura".
In acest an, All a venit cu solutii cel putin neobisnuite, pentru atragerea clientilor – parteneriate cu companii – care constau in mici cadouri oferite cumparatorilor de carti. "Am incercat sa aducem un plus de valoare, pentru ca exista atractia oamenilor fata de cadou, fata de ceva in plus", spune reprezentantul editurii.
Daca vrei sa fii vizibil la targ, trebuie sa platesti. Si amenajarea standului consuma resurse multe. Chiria la Romexpo e de 60 de euro pe metru patrat.
"Restul amenajarii tine de resursele editurii. Curtea Veche are de 4 ani aceeasi forma, pentru a-si amortiza costurile de design. In orice caz, o amenajare este de ordinul zecilor de milioane de lei", a spus Iren Arsene.
Relatia cu librariile
In ceea ce priveste pozitiile disputate in relatia cu librariile, fiecare editura isi are propriile « jocuri de culise ». Unele se conformeaza regulilor nescrise, altele isi construiesc in timp statutul.
"In librarii, e pozitie de forta. Cam asa functioneaza comertul in Romania: Cat castigi de la mine? Cat castigi de la celalalt? Si vezi ce expui. Atunci, lumea stie cum sa isi aseze ‘marfa’", relateaza Vlad Vinatoru, de la Polirom.
Despre librarii de meserie, acesta spune ca exista profesionisti in domeniu, dar "sunt si vanzatori de meserie, pentru care vanzarea de cartofi sau carte inseamna acelasi lucru".
Pozitia la raft depinde in primul rand de relatia personala si apoi de relatia profesionala creata de-a lungul timpului intre cele doua organisme care activeza pe piata cartii, este de parere Mario Demezzo de la All.
Librariile traiesc din jumatatea pretului cartilor vandute. Adaosul comercial nu se practica pe piata cartii, e aproape singurul produs curat din acest punct de vedere.
Cartea are un pret unic pe care il fixeaza editura, insa librariile incearca sa mareasca rabatul (cota din pretul cartii care le revine dupa vanzare), iar acesta nu este deloc modest – peste 40%, potrivit spuselor Irenei Arsene, managing partner la Curtea Veche. "Nu au avut nicio sansa sa mareasca pretul cartilor, mai mult, au fost nevoite sa mai scada din pret, altfel cartea nu se vindea", a subliniat aceasta.
Librariile, un lux?
Intre actorii de pe piata cartii, librariile au fost cele care au resimtit cel mai mult criza. Chiriile si costurile lor au fost mult prea mari pentru a putea fi acoperite din vanzarea de carte. Astfel, foarte multe localitati au ramas fara librarii. Este cazul oraselor Giurgiu, Calarasi, chiar si in Ploiesti mai este o singura librarie.
Exista foarte multe librarii mici care s-au inchis, unele inca se zbat, altele nu si-au platit curentul electric, potrivit oficialului All.
"Or mai fi chioscuri, dar noi nu putem lucra cu orice chiosc. In orice caz, librarii mari in orase mici nu exista. Si librariile mici din orasele mari au inceput sa-si inchida portile", spune reprezentantul Polirom.
"Editurile au o nevoie formidabila de librarii. Intr-o tara cu 20 si ceva de milioane de locuitori, ai 200 si ceva de librarii. De aceea ies editurile mai mult, pentru ca aici nu exista o continuare fireasca", spune Iren Arsene.
In acest nou context creat de criza economica, editurilor nu le ramane decat sa se reorienteze:
"Strategia noastra este o data online-ul – site-urile editurilor functioneaza destul de bine si toata lumea stie ca prin posta cartea pleaca repede si comenzile sunt totdeauna onorate – iar pe de alta parte profitam de orice ocazie, orice targ, orice intalnire", a mai spus Iren Arsene.
"La 2-3 ani, orice carte trebuie sa dispara de pe stoc, printr-o rebranduire a colectiei, de exemplu. O librarie nu-ti tine cartile mai mult de 6-7 luni daca nu se vand", a precizat Vlad Vanatoru.
Chiar daca duc lipsa de librarii, editurile nu se inghesuie sa fie prezente pe rafturile din benzinarii.
"Nu ne ducem in benzinarii, tinta noastra nu sunt clientii care fug cu o carte in brate. In aeroport suntem prezenti, Acolo, oamenii stiu ce vor", a mai spus Vinatoru.
"Capul de raft la OMV costa 30 de euro pe statie lunar. Asta ar insemna 5.000 de euro in total, deci sa vinzi de 50.000 de euro intr-o luna ca sa-ti scoti banii, adica 10.000 de carti. E imposibil", spune Mario Demezzo.
Marketingul de carte, o utopie
In Romania, cartea nu are cum sa include in pret si costurile de marketing sau publicitate, pentru ca acestea nu exista.
"Publicitatea a fost parte a trusturilor de presa. Nu veti vedea carti cu o publicitate spectaculoasa, pentru ca nu ai de unde, costa foarte mult. Nu ai strategii foarte importante in acest sens. Ai doar niste oameni, care incearca sa faca cu low cost sau fara buget, cu foarte mica imaginatie, lucruri care sa semene cu asa ceva. Dar nu sunt pe niste structuri foarte bine alimentate financiar", spune Iren Arsene.
De multe ori, promovarile sunt inutile, afirma Vlad Vinatoru, care crede ca singura modalitate reala si fiabila de promovare o constituie lansarile de carte din cafenele, librarii, in general din locurile comerciale.
autor: Andra Troasca