Câteva zeci de jurnalişti din comunităţile româneşti de peste graniţă încearcă să ţină sus drapelul luptei pentru păstrarea identităţii culturale şi pentru respectarea drepturilor omului. Ignoraţi de mass-media din România, jurnaliştii români din state precum Serbia, Ucraina, Ungaria ori Bulgaria reuşesc uneori performanţe care i-ar face să pălească de invidie pe colegii lor de breaslă din România.
De exemplu, un bisăptămânal din Cernăuţi, „Zorile Bucovinei", realizat de doar patru oameni, a ajuns să aibă 14.000 de abonaţi! Şi asta într-o regiune în care oamenii sunt mai săraci decât cei din România, iar atitudinea autorităţilor poate fi descrisă oricum, numai prietenoasă nu. La rândul său, liderul comunităţii româneşti din Valea Timocului, nerecunoscută de autorităţile din Serbia, Duşan Pârvulovici, a creat o agenţie internaţională de presă, Timoc Press, care se bucură de o mare credibilitate şi de o audienţă importantă. Şi asta deşi el este nevoit să lucreze cu jurnalişti care vorbesc limba română, dar care nu ştiu să scrie şi să citească în limba română, deoarece întreaga lor educaţie şcolară a fost făcută în limba sârbă, cu alfabet chirilic. La rândul ei, jurnalista Eva Iova din Ungaria a reuşit să pună pe tapet spinoasa problemă a etnobusiness-ului, adică a „căpuşelor" create pentru a vămui fondurile alocate de guvernul maghiar minorităţilor naţionale.
Congres la Cernăuţi
Jurnaliştii români de peste graniţă s-au întrunit în cel de-al treilea Congres Internaţional al Jurnaliştilor Români, desfăşurat în oraşul Cernăuţi (Ucraina), în perioada 20-23 octombrie, sub genericul „Identitate - Cultură - Mass-Media". Evenimentul a fost organizat de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.
Printre participanţi au fost preşedintele Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, Romeo Couţi, şi Vasile Tărăţeanu, redactor-şef al publicaţiei „Arcaşul", din Cernăuţi. A fost prezent şi viceprimarul oraşului Cernăuţi, Petru Rotari, de etnie română, care a transmis un mesaj politicos: „Îmi pare bine că sunteţi aici, că aţi venit la Cernăuţi. Sper că toate speranţele dumneavoastră se vor împlini şi că acest congres va fi un succes". Însă, dincolo de mesaj, câştigul a fost acela că un viceprimar al Cernăuţiului, oraşul lui Mihai Eminescu şi Aron Pumnul, s-a adresat jurnaliştilor în limba română. În oraş, proporţia românilor a scăzut la circa 10 la sută din totalul populaţiei, ca urmare a deportărilor de români şi a colonizărilor de ruşi şi de ucraineni din perioada URSS.
Simpla întrunire a jurnaliştilor români a stârnit furia unor redacţii ucrainene. Publicaţia „Ceas (Ora)" titra o relatare despre congresul jurnaliştilor români: „Bucate româneşti după reţete fasciste!". În mod constant, în presa ucraineană românii sunt prezentaţi drept „agresorii fascişti" ai patriei sovietice. În ciuda eforturilor sovietice şi ucrainene, românii rămân majoritari în zona rurală din jurul Cernăuţiului, în patru raioane. În raionul Herţa, ei reprezintă 95 la sută din populaţie, iar literele chirilice cu care sunt inscripţionate plăcuţele de la intrarea în satele Tărăşeni ori Gliboca nu pot ascunde caracterul lor românesc.
Promisiuni guvernamentale
La rândul său, prezent la Cernăuţi, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni din cadrul Guvernului României, Eugen Tomac, a afirmat că instituţia pe care o conduce are obligaţia de a susţine asemenea iniţiative, precum rolul presei în statele unde există comunităţi româneşti. El a afirmat că este foarte important ca procesul de democratizare să fie cât mai accelerat. „Departamentul nostru va depune eforturi pentru ca orice publicaţie care are ce spune să poată exista şi să poată funcţiona. De foarte multe ori nu reuşim să răspundem tuturor aşteptărilor, tuturor apelurilor, dar ne străduim să facem cât mai mult. M-am născut în regiunea Odesa şi înţeleg foarte bine problemele pe care le au românii din afara graniţelor, inclusiv jurnaliştii. Este necesar un asemenea dialog, întâmpinăm cazuri în care există excese în ceea ce înseamnă terminologia. Recăpătarea identităţii este un proces de durată", a afirmat Eugen Tomac.
Tatiana Popa, consulul general al României la Cernăuţi, a spus: „Lucrez de 20 de ani în diplomaţie, dar trebuie să recunosc faptul că, în ultimii doi ani, de când ocup acest post, mi-ar fi plăcut să fiu căutată mai mult de presă. Aici, la Cernăuţi, veţi cunoaşte români care vă pot spune o adevărată istorie". De fapt, mesajul consulului a fost un mod politicos de a reproşa jurnaliştilor din România ignorarea totală a comunităţii româneşti din Bucovina de Nord. Într-o situaţie asemănătoare se află românii din Maramureşul de peste Tisa. Acolo însă ei au noroc cu eforturile făcute de Consiliul Judeţean Maramureş, care susţine financiar o serie de publicaţii româneşti, precum „Apşa". Însă în Basarabia de Sud, adică în zona cetăţilor lui Ştefan cel Mare, Cetatea Albă şi Chilia, precum şi în Transnistria ucraineană, situaţia românilor este dramatică. Nu au nici un fel de publicaţii, iar ostilitatea oficialităţilor atinge cote maxime. Mai mult, oficialii ucraineni încearcă dezbinarea românilor în două comunităţi: români şi moldoveni. Probabil că şicanele ar fi şi mai mari dacă singurul deputat român în parlamentul ucrainean, Nicu Popescu, nu ar fi membru al coaliţiei aflate la putere.
Situaţie schizofrenică în Serbia
Una dintre temele abordate a fost nerecunoaşterea comunităţii româneşti din Serbia, de pe Valea Timocului. Spre deosebire de românii din provincia sârbească Voivodina, care se bucură de o largă gamă de drepturi, minoritatea românească de pe Valea Timocului se confruntă cu ostilitatea autorităţilor locale şi, implicit, nerespectarea drepturilor aşa cum au fost ele stabilite de documentele europene. Într-o situaţie asemănătoare se află şi comunitatea românească din Bulgaria.
În cadrul dezbaterilor, Alexandrina Cernov, membru corespondent al Academiei Române, a afirmat că, în comparaţie cu Serbia, comunitatea românească din Ucraina se află într-o situaţie mai bună, dar există încă multe neajunsuri. Printre acestea, demne de luat în seamă sunt aspectele legate de nerespectarea prevederilor referitoare la accesul la învăţământul în limba română şi rezultatele recensământului de anul viitor care ar putea fi în dezavantajul românilor din Ucraina prin formularea unor întrebări din chestionarul standard ce ar putea induce în eroare. „Care este limba pe care o folosiţi?" în loc de „Care este limba dumneavoastră maternă?" poate influenţa, evident, prin denaturarea realităţii, numărul oficial al românilor din Ucraina, care, prin astfel de manopere, poate scădea sub proporţia legală ce stabileşte anumite drepturi pentru români.
Următorul congres va avea loc în oraşul Jula din Ungaria, ţară în care ziariştii români au enunţat, în repetate rânduri, greutăţile pe care le întâmpină în exercitarea profesiei lor. Propunerile subiectelor de discuţie prevăd şi fenomenul numit etnobusiness, prin care o mare parte din resursele alocate comunităţilor minoritare a fost acaparată de organizaţii nelegitime, care îşi asumă o identitate etnică pe care nu o au, dar sunt interesate să obţină fonduri publice alocate de guvernele român şi maghiar.
de CLAUDIU PADUREAN