- Ce obiective îşi propune această campanie dedicată limbii germane în ţara noastră?
- Ambasada Republicii Federale Germania şi DAAD (Serviciul German pentru Schimburi Academice), în calitate de organizatori, au lansat pe 15 februarie campania "Germana - limba marilor idei". Proiectul îşi propune să demonteze clasicele prejudecăţi "Germana este o limbă grea!" sau "Dacă nu o înveţi de mic copil, nu ai nicio şansă să înveţi bine germana vreodată!" şi să transpună acest demers într-un alt registru, foarte uman. Campania are ca scop să trezească interesul publicului din România pentru studierea limbii germane şi promovarea acesteia. În acest sens, încercăm să trezim interesul tinerilor din alte ţări pentru limba germană şi să le deschidem calea către ştiinţa, economia şi cultura germană. Pe lângă aceasta, se urmăreşte încurajarea factorilor de decizie din politică, educaţie, economie şi media din ţară şi străinătate de a sprijini, la nivel mondial, germana ca limbă străină. Promovarea limbii germane este un instrument important în vederea dezvoltării unor legături pe termen lung cu Germania, în special ale viitoarelor cadre de conducere, consolidând astfel poziţia Germaniei ca locaţie economică, de ştiinţă şi de studii.
- Este această campanie iniţiată doar în România sau şi în alte state?
- Ambasada Republicii Federale Germania şi DAAD au lansat, cu sprijinul Goethe Institut, campania "Germana - limba marilor idei" în România. Aceasta face parte dintr-un amplu proiect ("Deutsch - Sprache der Ideen") derulat în februarie 2010 în mai multe state europene şi finanţat de Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania.
- Care sunt etapele acestei campanii şi cărui public-ţintă i se adresează?
- Am închipuit o "galerie de portrete" - 20 de personalităţi cunoscute sau mai puţin cunoscute, din lumea culturală, artistică, muzicală, ştiinţifică, sportivă sau de afaceri - care, prin intermediul unui portret şi al unui interviu pe marginea acestei teme, devin figuri exemplare şi vorbesc dintr-o perspectivă foarte personală despre limba şi cultura germană, felul în care acestea le-au influenţat cariera profesională, dar şi viaţa şi pasiunile. Sunt scriitori, filosofi, dramaturgi, regizori, actori, muzicieni, oameni de afaceri, sportivi, oameni obişnuiţi. Între 16 februarie şi sfârşitul lunii martie, afişele au putut fi vizionate în staţii selecţionate ale metroului bucureştean (de ex. Eroilor, Universitate, Politehnica, Izvor, Grozăveşti), dar şi ca expoziţie-foto în diverse locuri din Bucureşti (Cărtureşti, Kulturhaus, Teatrul Odeon, ARCUB). Expoziţia s-a mai aflat până la 21 aprilie la Centrul cultural german din Cluj-Napoca, apoi la Centrul cultural german din Braşov şi, în iunie, la Iaşi şi Timişoara. Campania vrea să prezinte oamenilor germana şi se adresează celor care nu s-au întâlnit până acum cu limba noastră, care nu şi-au propus până acum s-o înveţe. Oameni care muncesc şi se gândesc să facă în paralel un curs de limbă sau părinţi care vor să ia o decizie privind limba străină pe care să o înveţe copiii lor.
- De ce este bine să învăţăm limba germană? Ce perspective deschide ea în România?
- În primul rând, când înveţi o limbă străină, nu înveţi doar limba, ci cunoşti oameni, le cunoşti mentalităţile. Câştigi simpatii pentru ţară. Aşa s-a întâmplat şi în cazul meu. Am învăţat limba română şi acum înţeleg România mai bine. Înţeleg şi de ce anumite lucruri funcţionează aşa şi nu altfel. Aceste lucruri sunt clare doar dacă înveţi limba şi asta te ajută să nu te mai simţi străin. Germana este limba din inima Europei şi există motive suficiente pentru a o învăţa. Fie pentru că este limbă a ştiinţelor, fie pentru următoarea călătorie la Berlin sau poate pentru că nicio altă limbă nu este limba maternă a unui număr mai mare de oameni din Europa. Germania este partenerul comercial numărul 1 al României şi cel de-al treilea investitor ca importanţă. De aceea, cunoştinţele de limba germană pot constitui pentru mulţi români un avantaj concurenţial. Având în vedere că numai o parte dintre români stăpâneşte limba germană, învăţarea acestei limbi constituie o şansă de a deveni angajaţi de top ai unor firme prezente atât pe plan internaţional cât şi în România, ca de exemplu Continental sau Bosch. Multe dintre aceste firme preferă angajaţi care vorbesc limba germană. În concluzie, germana oferă multe posibilităţi de carieră.
- Unde se poate învăţa într-un cadru organizat limba germană de către cei care şi-au încheiat studiile şcolare sau universitare?
- Limba germană poate fi învăţată atât la Goethe-Institut Bucureşti, cât şi la Casa de cultură "Friedrich Schiller". De asemenea, cursuri de limba germană se organizează şi la Centrele culturale din Iaşi, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov şi Timişoara. În afară de acestea, există şi unele insituţii private în care se predă, printre altele, şi limba germană.
- Ce metode pot uşura celui interesat accesul la această limbă?
- Pentru a putea învăţa bine o limbă străină, se recomandă petrecerea unei anumite perioade de timp în ţara respectivă. Prin contactul zilnic cu localnicii, pot fi preluate obiceiurile lingvistice ale acestora. În aceeasi măsură, se sedimentează şi vocabularul, prin practicarea continuă a limbii respective. Cine nu poate recurge la această posibilitate, ar trebui să urmeze cursuri de limbă la instituţii abilitate, ca de ex. Goethe-Institut, Casa de cultură "Friedrich Schiller".
- Cum sunt încurajaţi cei dornici să cunoască limba germană?
- 20 de personalităţi cunoscute sau mai puţin cunoscute, din lumea culturală, artistică, muzicală, ştiinţifică, sportivă sau de afaceri - care, prin intermediul unui portret şi al unui interviu pe marginea acestei teme, devin figuri exemplare şi vorbesc dintr-o perspectivă foarte personală despre limba şi cultura germană, felul în care acestea le-au influenţat cariera profesională, dar şi viaţa şi pasiunile. Sperăm că aşa o să trezim interesul publicului din România pentru studierea limbii germane.
- În afară de membrii etniei germane, câţi cunoscători de germană credeţi că există în România?
- În anul şcolar 2008/2009, în jur de 150.000 de elevi din învăţamântul preuniversitar studiau germana ca limbă străină, în special ca a doua limbă străină, în timp ce 90.000 de elevi au optat pentru germană ca prima limbă străină.