Treceți la conținutul principal

Lecturi în vremuri de austeritate. Cărţi mai nu ştiu cum

- Robert Louis Stevenson nu mai este un nume des vehiculat prin lumea literară. Are un anume prestigiu academic şi locul lui în ierarhiile anglo-saxone, dar este mult mai des pomenit şi popular, cumva datorită adaptărilor pentru scenă şi ecranizărilor făcute. Atît Comoara din insulă, cît mai ales Straniul caz al doctorului Jekill şi al domnului Hyde (Editura Saeculum Vizual, 2010) au beneficiat de multe şi variate transpuneri cinematografice. Unde găsim nume de mari regizori (Ruben Mamoulian, Zukor), iar în rolurile principale, monştri sacri ai scenei şi ai ecranului, precum Jean Louis Barrault, John Barrymore sau inegalabilii Spencer Tracy şi Ingrid Bergman, într-o versiune din 1941. De care ne amintim şi noi pentru naturaleţea, firescul şi emoţia cu care cumpăneau fiecare secvenţă din filmul văzut la Cinemateca bucureşteană, în plin regim comunist. Ni se pare binevenită lansarea pe piaţa românească a acestei povestiri, cunoscute multora dintre noi, doar pe văzute, şi nu pe citite. În consecinţă, la o lectură fugară care ne-a prins (traducerea volumului şi prefaţa sînt semnate de un misterios şi atent la detalii traducător numit Agop Bezerian), putem mărturisi că textul lui Stevenson îşi merită celebritatea. Naraţiunea unde Dr. Jekill şi Mr. Hyde vor să simbolizeze Binele şi Răul înfrăţite, aglutinate într-o singură fiinţă, se consumă într-o Londră plină de ceţuri şi mistere. Falsă naraţiune poliţistă, vag proză psihologico-moralistă, bune piste pentru variaţii horror, textul este o mică bijuterie literară. Mai ales pentru tinerii de azi, dedulciţi deja la secvenţe hard şi strîmbînd din nas dacă eroii se sărută doar pe obraz şi nu curge şi sînge. O proză de calitate, care merită recuperată şi de cititorii români. Volumaşul mai conţine şi proza Markheim, în acelaşi registru şi avînd aceeaşi tramă epică.

- O reală-reală surpriză-surpriză – povestea cu Dr. Jekill şi Mr. Hyde a fost doar parţială – se dovedeşte romanul SchrumSchrum sau Excursia Duminicală la Nisipurile Mişcătoare (Editura Cartier, 2010) al total necunoscutului – cel puţin pentru mine – scriitor francez Fernand Combet. O foarte documentată şi amical-comprehensivă prefaţă „După patruzeci de ani...“, compusă cu multă căldură şi semnată de Eric Dussert, ne introduce în viaţa şi în opera acestui autor, să o spunem clar şi răspicat, foarte bun. Mă rog, un autor sau o carte pot fi foarte bune sau geniale şi fără să fie foarte bune sau geniale. Dar asta ar fi altă discuţie, avem aceste cuvinte la îndemînă şi le folosim în sensul lor primordial. Autorul, Fernand Combet, se naşte în 1936 şi moare în 2003. Studiază Dreptul şi Ştiinţele politice, dar renunţă fără să-şi mai ia şi diploma şi... începe să scrie. Ţine şi o rubrică gastronomică – în România anilor ’50 era mai dificil –, este pasionat de Paris şi de pictură, muzică, literatură, cam tot, s-ar zice, cînd vorbim de cei chiar însetaţi să trăiască cultura, şi nu doar să-şi facă din ea o carieră. Apariţia, în 1966, a acestui SchrumSchrum, roman lansat de Gallimard îl plasează pe Combet pe orbita unui „Kafka văzut de Dostoievski“. O carte cu multiple sensuri, o proză despre teroare, moarte şi destin, absurdul făcîndu-şi de cap la tot pasul, unde logica devine ceva ilogic şi minciuna, o banalitate a cotidianului. Parcă ştim şi noi cîte ceva în zona asta. Nu avem loc pentru prea multe divagaţii. O carte f. f. bună, care nu prea seamănă cu multe altele dintre cele aflate la îndemîna noastră. Viaţa şi opera acestui scriitor francez chiar merită puricate pe îndelete. Traducerea, cursivă şi fluentă, e semnată de Corina Ungurean.

- Un masiv şi ciudat roman, Călătoria Mincinoşilor (Editura Leda, 2010, Colecţia „Mister“), de peste 500 de pagini, se dovedeşte cartea unei prozatoare britanice, născute în 1956, în Malta, pe numele ei Karen Maitland.Un roman despre ciumă – ce a bîntuit Anglia între 1348 şi 1349 şi toată Europa apoi – se precizează imediat după titlu. Doar că este mult mai mult decît atît. Ciuma lui Camus era o parabolă despre rău, teroare şi solidaritate, cea a lui Daniel Defoe era cumva una strict istorică, acum avem deja o altă perspectivă. O lume plină de tenebre, o întreagă galerie de portrete, fizionomii, întîmplări şi poveşti dominate de spaime şi teama nu doar de moarte. O carte barocă pe alocuri, în buna tradiţie a prozei britanice, care are ceva vechime altminteri, dacă e să mergem la Chaucer, o carte plină de mistere şi evenimente mai mult sau mai puţin halucinante, unde moartea face şi desface totul. Personaje ieşite parcă din Viridiana lui Buñuel, de diverse facturi şi intensităţi, care încarcă textul nu doar de culori, în general sumbre – negru, cenuşiu, gri –, ci şi de forţă epică. Traducerea şi notele aparţin unei experimentate tălmăcitoare din limba engleză. Am numit-o pe Luana Schidu. Cu atît mai dificilă se dovedeşte operaţiunea, cu cît personajele şi epoca impun un anume limbaj şi o anume utilizare a lexicului. Totul este OK, într-o lume unde se moare şi se trăieşte la tot pasul. Vinovaţi se dovedesc cu toţii şi o să plătească, ni se atrage atenţia la finalul cărţii. Aici ar mai fi de discutat despre asumarea şi plata vinovăţiilor. Faptul că există Crime Writers’ Association nu ne linişteşte.

- O foarte simpatică lucrare cu iz savant, dar care poate fi parcursă şi într-un registru literar mai tra-la-la, se dovedeşte volumul Green Weenies&Due Diligence. Jargon de Afaceri American (Editura Humanitas, 2010), semnat de Ron Sturgeon. Pentru curioşi, Green Weenies ar fi „crenvurştii verzi“, prima parte a volumului, „surprizele neplăcute“, iar Due Diligence, „verificările prealabile“, alcătuiesc partea doua a cărţii ce cuprinde termenii serioşi.

Cartea toată este serioasă şi se vrea a fi vrea un îndreptar de utilizare a multor termeni din limbajul curent al lumii finanţiştilor şi al oamenilor de afaceri americani. Şi ar putea fi utilizată cu folos de traducătorii care se izbesc de cine ştie ce expresii. Sau de studenţii fruntaşi la engleză-americană, care vor să ştie toate chichiţele, dedesubturile şi ascunzişurile unei limbi care nu e ca la mama lor acasă. Doar că pentru cine a trecut prin Flaubert şi Mircea Horia Simionescu, lucrurile pot lua şi o altă turnură. O carte strict tehnică şi fără ambiţii literare, să se dovedească o sursă de mari voluptăţi epice şi lingvistice. Mai ales că volumul e plin de ilustraţii haioase, să le zicem, unde ironia şi caricatura completează erudiţia explicaţiilor şi expresivitatea involuntară (Eugen Negrici) ce însoţesc termenii anglo-saxoni. Pooh-pooh echivalează cu cîh-ul românesc. Explicaţia este expresie de dezgust sau dispreţ. Şi uitasem de cîh-ul copilăriei noastre! Am ales acest exemplu pentru scurtimea lui. Traducere şi adaptare (asta ce-o mai fi? – dar am aflat apoi, s-a tăiat din text, au fost lungite explicaţiile) Adina Cobuz, lectori fiind conf. univ. dr. Tatiana Iaţcu şi lector univ., fără să fie şi dr., dar va fi absolut necesar pe viitor, Simona Drelciuc. Prefaţă, extrem de simpatică, de Howard Nussbaum. Volum apărut sub auspiciile AFROM – The American Friends of Romania –, cu sponsori din, wow!, Voluntari, Ilfov – familia Cazacu – şi compania Avirom Pack din Bucureşti. O carte care ne-a făcut să mai şi zîmbim puţin. Nu e mare lucru, dar devine din ce în ce mai complicat. Ştiaţi că Analysis-Paralysis echivalează cu vorbe, vorbe, fapte ioc; stil de management caracterizat prin şedinţe şi întîlniri nesfîrşite, în care luarea deciziilor este umbrită de rapoartele prezentate şi de etc. etc. etc.?

Oare unde am mai auzit de chestii din astea? O lectură absolut agreabilă în pragul toamnei.

Autor: Cristina MANOLE
Observatorul Cultural nr. 541 din 10.09.2010

Postări populare de pe acest blog

Cum schimbă limba pe care o vorbeşti lucrurile pe care le vezi? Lingviştii văd lumea diferit

Dacă doi oameni s-ar uita la acelaşi obiect, ei vor vedea lucruri cu totul diferite. Potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins, familiarizarea unei persoane cu un obiect, în special, cu literele alfabetului, va influenţa trăsăturile pe care le observă. Studiind modurile diferite prin care oamenii percep un alfabet, cercetătorii au descoperit că expertiza ajută la sortarea caracteristicilor neînsemnate, lăsând novicii să privească literele ca fiind ceva mai complex. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Johns Hopkins au analizat răspunsurile a 50 de participanţi care au fost rugaţi să stabilească dacă perechile de litere arabe erau diferite sau identice. Participanţii au fost repartizaţi în grupuri a câte 50 de persoane, dintre care 25 erau experţi în arabă, iar alţi 25 nu cunoşteau limba. Cercetătorii au arătat participanţilor 2.000 de perechi de litere, măsurând viteza de răspuns ...

Man Booker prize 2015 longlist: let the 'posh bingo' begin

At midday on Wednesday, the opening list of runners and riders for Britain’s leading books prize is unleashed on the reading world. Who will it be? Who will it be? With less than 24 hours to go before the longlist is announced, we’re starting to wonder who’ll make up this year’s Man Booker dozen – even though offering predictions is, in this game of “posh bingo”, as Julian Barnes put it, a bit like filling in your card before the numbers have been called. In the second year that American authors have been eligible, one obvious contender is Hanya Yanagihara ’s epic tearjerker about love, friendship and the effects of childhood abuse: A Little Life is hot off presses in the UK and currently consuming readers on both sides of the Atlantic. Other US novels to look out for include Marilynne Robinson’s Lila, the third in her Gilead series, published to ecstatic reviews last November ; a strong debut from Atticus Lish exploring poverty and hard graft in an unforgiving post-cra...

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)