Treceți la conținutul principal

În România, Ungaria şi Bulgaria sunt mai puţin de 10% cei care cunosc bine o limbă străină

Trei adulţi români din patru nu cunoşteau în 2007 nicio limbă străină, situându-se cu mult sub media europeană, deşi 96% dintre elevii ciclului gimnazial din România studiază engleza, iar 83% dintre ei au în programă şi o a doua limbă străină, relevă datele unui Eurostat dat publicităţii vineri.

Aproape o treime (30%) dintre adulţii din UE (cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani) declarau în 2007 că stăpânesc bine o limbă străină, o altă treime (30%) aveau cunoştinţe de bază, iar 38% nu ştiau nicio limbă străină.

În cazul României, 5,2% dintre persoanele chestionate au spus că stăpânesc foarte bine o limbă străină (faţă de media europeană de 13,3%), alţi 4,9% cunoşteau bine o limbă străină (faţă de o medie de 15,9%), 14,3% dintre români aveau cunoştinţe de bază ale unei limbi străine (faţă de o medie europeană de 29,6%), iar 75% dintre români nu ştiau nicio limbă străină (faţă de media de 38,3% în Europa).

Cei mai mulţi vorbitori performanţi de limbi străine, printre adulţi, se află în Letonia (55%), Slovenia (45%) şi Slovacia (44%), în timp ce în România, Franţa, Ungaria, Italia, Polonia, Bulgaria, Marea Britanie şi Cehia proporţia acestora este sub 10%.

Proporţia celor care se declară buni la limbi străine este cea mai mare în Suedia (40%), Estonia şi Slovenia (ambele cu 33%), Finlanda şi Cipru (ambele 32%). În România, Ungaria şi Bulgaria sunt mai puţin de 10% cei care cunosc bine o limbă străină.

În 2008, în UE, 78% dintre elevii de ciclu primar şi 83% dintre cei de la ciclul gimnazial studiau o limbă străină. În cazul României, proporţia era de 41%, respectiv 96%. La ambele nivele, engleza este de obicei prima limbă străină studiată.

O a doua limbă străină este studiată în UE de 10% dintre elevii ciclului primar (în România, 18%) şi de 39% dintre elevii următorului ciclu de studiu (în România, 83%). Franceza şi germana sunt, de obicei, a doua limbă de studiu (în România, prevalează franceza).
Aproape toţi elevii din ciclul primar studiază o limbă străină în Luxemburg, Suedia, Italia şi Spania, în timp ce în Irlanda (3%), Olanda (32%) şi Ungaria (33%) limbile străine sunt studiate de cei mai puţini elevi din ciclul primar. În Luxemurg (83%) şi Grecia (24%) se întâlnesc proporţiile cele mai mari de elevi care studiază încă din ciclul primar o a doua limbă străină.
Aproape toţi elevii din al doilea ciclu de educaţie au limba străină în programă în Cehia, Franţa, Olanda, Finlanda şi Suedia. Cei mai puţini elevi din ciclul al doilea care învaţă limbi străine sunt în Marea Britanie (32%) şi Irlanda (58%).

În schimb, peste 80% dintre elevi studiază a doua limbă străină în Finlanda (92%), Olanda (86%) şi România (83%).

Statistica este dată publicităţii cu ocazia Zilei Europene a limbilor, celebrată la 26 septembrie.

Postări populare de pe acest blog

Cum schimbă limba pe care o vorbeşti lucrurile pe care le vezi? Lingviştii văd lumea diferit

Dacă doi oameni s-ar uita la acelaşi obiect, ei vor vedea lucruri cu totul diferite. Potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins, familiarizarea unei persoane cu un obiect, în special, cu literele alfabetului, va influenţa trăsăturile pe care le observă. Studiind modurile diferite prin care oamenii percep un alfabet, cercetătorii au descoperit că expertiza ajută la sortarea caracteristicilor neînsemnate, lăsând novicii să privească literele ca fiind ceva mai complex. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Johns Hopkins au analizat răspunsurile a 50 de participanţi care au fost rugaţi să stabilească dacă perechile de litere arabe erau diferite sau identice. Participanţii au fost repartizaţi în grupuri a câte 50 de persoane, dintre care 25 erau experţi în arabă, iar alţi 25 nu cunoşteau limba. Cercetătorii au arătat participanţilor 2.000 de perechi de litere, măsurând viteza de răspuns ...

Man Booker prize 2015 longlist: let the 'posh bingo' begin

At midday on Wednesday, the opening list of runners and riders for Britain’s leading books prize is unleashed on the reading world. Who will it be? Who will it be? With less than 24 hours to go before the longlist is announced, we’re starting to wonder who’ll make up this year’s Man Booker dozen – even though offering predictions is, in this game of “posh bingo”, as Julian Barnes put it, a bit like filling in your card before the numbers have been called. In the second year that American authors have been eligible, one obvious contender is Hanya Yanagihara ’s epic tearjerker about love, friendship and the effects of childhood abuse: A Little Life is hot off presses in the UK and currently consuming readers on both sides of the Atlantic. Other US novels to look out for include Marilynne Robinson’s Lila, the third in her Gilead series, published to ecstatic reviews last November ; a strong debut from Atticus Lish exploring poverty and hard graft in an unforgiving post-cra...

Subway Performer Mike Yung - Unchained Melody (23rd Street Viral Sensation)