Cu câţiva ani în urmă o dilemă făcea valuri în rândul jurnaliştilor şi al producătorilor de electronice: va muri sau nu fotografia clasică? Deşi aparatul de fotografiat digital intra în viteză pe piaţa largă, majoritatea slăvea fotografia pe film, justificându-şi fidelitatea, comoditatea sau rezistenţa la nou: „nu ne-am putea imagina instantaneele unei vacanţe decât într-un album de hârtie, pe care să-l ţinem pe noptieră". Aşa că publicarea primelor fotografii digitale, în 1984, de către ziarului japonez „Yomiuri Shimbun" a fost considerată doar un experiment excentric al asiaticilor.
În anul 2010 nu plecăm în concedii fără o cameră digitală, iar clasicele albumele cu fotografii s-au transformat în nişte fişiere galbene şi „eficiente" din calculatoarele, laptopurile sau telefoanele noastre. Acum istoria se repetă pe piaţa de carte, iar editorii revin la o întrebare mai veche, de tip shakespearian - „A fi sau a nu fi digital?".
E-book-ul, cel mai flexibil
Rămânem la bibliotecă sau o transformăm într-un fişier electronic multifuncţional? E noua provocare pentru cititori, în timp ce editurile aleargă după soluţii de marketing pentru a se racorda cu „era digitală". E-book-ul sau cartea electronică apare în topul vânzărilor, depăşind deja cartea tipărită, tradiţională, într-un calcul făcut de una dintre cele mai mari librării online din lume, Amazon.com, şi dat publicităţii la 19 iulie. Dacă exceptăm plăcerea unor tabieturi romantice - de pildă, lectura în fotoliu -, spre deosebire de cartea tipărită, e-book-ul oferă mai multă flexibilitate.
Bobby Voicu, consultant de comunicare online, dar şi un avid cititor de cărţi pe hârtie, dar şi de cărţi electronice, vorbeşte despre avantajele cărţilor digitale: „Formatul electronic este mult mai comod. Eu am la mine 250 de cărţi pe un device de câteva sute de grame. Îţi permite conectarea la internet în permanenţă, pentru a găsi informaţii". Deşi egal în conţinut cu o carte tradiţională, e-book-ul trebuie să urmeze alte reguli tehnice.
Tot Bobby Voicu explică: „Cred că formatul clasic pe un suport electronic e «moartea pasiunii». Formatul trebuie adaptat la instrumentul de pe care citeşti. Trebuie să folosească linkuri măcar în cuprins, să îţi permită să salvezi locul unde ai rămas, să poţi adăuga notiţe în conţinut".
În privinţa viitorului cărţii tradiţionale, Voicu prevede o răsturnare a situaţiei. Dacă acum cartea în format clasic domină piaţa, peste câteva zeci de ani ea va deveni „ceva specific numai cunoscătorilor". „Generaţiile viitoare nu vor mai citi pe hârtie în mod curent", adaugă Voicu.
Caragiale, în format electronic
Febra lecturilor digitale cuprinde încet, încet, România. Octavian Logigan, autorul blogului joacadeamine.ro, are în prezent vreo 2.000 de titluri electronice. Fişierele în care Octavian îşi păstrează cărţile digitale pot concura oricând cu cea mai organizată bibliotecă: există unul pentru ficţiune, unul pentru teatru şi poezie, un altul pentru lecturi de călătorie.
Cele mai recente e-book-uri descărcate de Marius Comper, content manager la site-ul „Gazetei Sporturilor", sunt „When I'm bored I make Soup" şi „The Cuddle Sutra - An Unabashed of the Ultimate Intimicy" de Rob Grader. Vlad Mixich de la portalul Hotnews îl are pe Caragiale în format electronic. Dar citeşte rar o carte digitală, „nu din dichis, ci din obişnuinţă - iar asta va muri ultima, imediat după cartea tipărită", explică el.
Toamna se numără lecturile la iPod
Editura LiterNet este primul portal de e-book-uri gratuite din România care activează pe piaţa online de aproape 9 ani. „Dacă în prima lună de lansare, cele două volume pe care le-am publicat online au avut 500 de descărcări, după un an ajunsesem la 24.000 de descărcări şi la 29 de volume noi", povesteşte Răzvan Penescu, iniţiatorul şi coordonatorul Editurii LiterNet. În prezent, e-book-urile editurii au atins cifra de 1.300.000 de accesări.
O comparaţie cu editurile tipărite şi, implicit, cu succesul cărţilor tradiţionale arată că e-book-urile reuşesc să depăşească „tirajul" cărţilor în format clasic: „Deja surclasăm prin «tiraj» cam 97% din volumele publicate pe hârtie", precizează Penescu.
Expresorul de cărţi
Cât priveşte posibilele dezavantaje ale unei lecturi digitale, Răzvan Penescu îngroapă mitul ochilor-care-obosesc citind pe un ecran electronic. „Cred că marea masă a cititorilor nu are încă dispozitive special create pentru citit e-book-uri. Când vor fi pe piaţă 5-6 modele de Readere, comode şi la preţuri de 100-250 de euro, atunci se va citi mult mai mult electronic".
Pentru a explica diferenţa dintre evoluţiile de pe piaţa românească în comparaţie cu „descoperirile" străine, Penescu alege ca exemplu „expresorul de cărţi": „La un târg internaţional de carte s-a vorbit despre un «expresor» de cărţi. În fapt un fel de calculator mic, care are în memorie 10.000 de e-book-uri, cuplat la o mini-tipografie şi plasat în locuri cu trafic intens, gări, aeroporturi. Alegi titlul, bagi cartea de credit şi în cinci minute îţi tipăreşte volumul, legat în piele".
Librărie online, de tip Barnes & Noble
Cele mai mari edituri tradiţionale din România au în plan lansarea pe piaţă a unor e-book-uri, deşi, în acelaşi timp, nu se tem câtuşi de puţin de dispariţia cărţii tipărite.
Pe piaţa românească, inclusiv editurile ziarelor mari iau în calcul dezvoltarea în online. Daniel Eberhat de la Editura „Adevărul" vorbeşte despre iminenţa unui proiect de librărie online: „Este vorba despre o librărie virtuală de tip «Fnac» sau «Barnes & Noble», care va avea cea mai mare ofertă de carte şi film din România. Un site extrem de complex, realizat cu eforturi foarte mari, care va fi funcţional în toamna acestui an".
Oana Boca, director de imagine la Editura Polirom, ia în calcul editarea de e-book-uri undeva în primăvara anului viitor. Editura nu le va produce însă independent, ci în colaborare cu cei de la librariadigitala.ro.
Frica de piraterie
Editura Humanitas vrea să lanseze e-book-uri din toamnă. Paul Balogh, manager online la Librariile Humanitas, nu vede o ameninţare asupra cărţii tipărite şi crede că lectura digitală poate merge braţ la braţ cu lectura calsică: „Plăcerea lecturii unei cărţi fizice în fotoliu, seara, poate coexista cu cea a citirii unui ebook pe iPad".
Laura Albulescu de la Editura Art vorbeşte despre negocieri cu compania Skin, prima care a importat în România dispozitive de citire în format electronic, chiar dacă nu are încă un plan stabilit pentru lansarea unor e-book-uri. În acelaşi timp, Albulescu ridică problema pirateriei, dar şi a necesităţii dezvoltării industriei online: „În Spania, de exemplu, teama de piraterie a paralizat industria să se dezvolte. În toamna anului trecut, la Madrid a avut loc primul târg naţional de e-books", spune aceasta.
scrisa de Ana-Maria Onisei