Cei aproape 500 de kilometri vor fi străbătuţi pe jos. „Vom pleca ori de la Cimitirul Bellu, de lângă Mihai Eminescu, sau de la locul în care a fost depus trupul său la Biserica «Sfântul Gheorghe», mergând apoi pe traseul Chitila, Găieşti, Piteşti, Curtea de Argeş, Horezu, Târgu Jiu, Bumbeşti Jiu, Petroşani, Haţeg şi Sarmizegetusa“. Vom face opriri în toate marile oraşe importante aflate de-a lungul traseului. Unul dintre aceste popasuri simbolice ale participanţilor care se vor alătura acestui marş va fi la Târgu Jiu, la Complexul Brâncuşi, unde va avea loc o întâlnire cu artişti importanţi din România - scriitori, muzicieni, artişti plastici - care vor aduce un omagiu personalităţii marelui sculptor Constantin Brâncuşi, înţeles ca un model exemplar, nu numai al culturii noastre, ci şi al celei universale. Ultima oprire va fi pe ruinele Sarmizegetusei, capitala Daciei, spaţiu sacru al românilor, care acum mai bine de două milenii era considerat un loc important din punct de vedere cultural, economic, militar şi administrativ în lumea antică. Marşul se va finaliza printr-o întâlnire-spectacol, desfăşurată între zidurile anticei cetăţi, care ar trebui să devină un loc de pelerinaj, nu locul din care se face aprovizionare cu cărămidă pentru noi construcţii, aşa cum a dezvăluit scriitorul Laurian Stănchescu. Punctul de sosire va fi, de fapt, un punct de plecare. „După acest marş, în primăvară va urma marşul dacilor. Vom pleca de la Sarmizegetusa la Roma pe jos, ducând pământ dacic dacilor care sunt pe Columna lui Traian de la Roma. E un act cultural extrem, prin care sperăm să atragem atenţia României şi apoi a străinătăţii asupra culturii şi literaturii noastre“, a completat iniţitorul marşului.
scrisă de Mirela Marinescu