Un tribunal din Tel Aviv a decis ca mai multe documente care i-au apartinut lui Franz Kafka - ce au stat ascunse in mai multe seifuri vreme de peste 40 de ani si care sunt obiect de disputa judiciara - sa fie facute publice, transmite MEDIAFAX.
Mostenirea literara a lui Kafka este, de peste doi ani, obiectul unei dispute judiciare intre Biblioteca Nationala a Israelului si surorile Eva Hoffe si Ruti Wisler, care i-au mostenit pe Franz Kafka si pe biograful acestuia, Max Brod.
O instanta din Tel Aviv a respins, miercuri, o cerere de stopare a publicarii manuscriselor, ramase ascunse vreme de peste 40 de ani, stabilind totodata ca acestea, depozitate in mai multe seifuri din Israel si Elvetia, sa fie facute publice, cu exceptia unor documente private.
Potrivit presei internationale, documentele, inclusiv corespondenta purtata de Kafka cu mentorul si biograful sau, Max Brod, ar cuprinde si un manuscris al unui roman necunoscut al scriitorului.
Sentintele de miercuri au fost date la cateva zile dupa ce Curtea Suprema din Israel a cerut ca seifurile continand documentele lui Kafka sa fie deschise, pentru a fi analizate de avocati si de expertii in opera scriitorului.
Max Brod a fost prietenul, mentorul si biograful lui Franz Kafka, scriitorul evreu de limba germana nascut in Praga, devenit faimos pe plan international abia dupa publicarea postuma de catre Brod a romanelor sale "Procesul" si "Castelul", in anii 1920.
Kafka suferea de o serie de afectiuni fizice si psihice si inainte de a muri, din cauza unor complicatii aparute dupa ce scriitorul s-a imbolnavit de tuberculoza, in 1924. Acesta i-a lasat toate documentele si manuscrisele sale lui Max Brod, cerandu-i biografului sa distruga manuscrisele ramase nepublicate dupa ce va muri. Max Brod nu a tinut cont, insa, de ultima dorinta a prietenului sau si a pastrat aceste manuscrise, pe care le-a salvat, in 1939, cand s-a refugiat la Tel Aviv, dupa invadarea Cehoslovaciei de catre trupele naziste. Brod a decedat la Tel Aviv in 1968 si le-a lasat prin testament secretarei si presupusei sale amante Ester Hoffe. Cand aceasta a murit, in 2007, la varsta de 101 ani, cele doua fiice ale sale, Eva Hoffe si Ruth Wiesler, au mostenit aceasta colectie de documente.
Esther Hoffe, care a administrat averea lui Max Brod pana la moartea ei, a vandut manuscrisul romanului "Procesul" in Germania, pentru aproximativ doua milioane de dolari. Biblioteca Nationala a Israelului cere, insa, Germaniei sa predea acest manuscris.
Eva Hoffe si Ruth Wiesler sustin ca ele sunt mostenitoarele de drept si au anuntat ca vor sa vanda documentele lui Kafka Arhivei Literare Germane din Marbach. Anuntul i-a infuriat pe israelieni, care sustin ca operele lui Kafla sunt parte a patrimoniului national.
Totodata, Biblioteca Nationala a Israelului sustine ca detine niste documente ce pun la indoiala calitatea de executori legali a celor doua surori ce i-au mostenit pe Franz Kafka si pe biograful acestuia, Max Brod.
Romanele si nuvelele lui Kafka, inspirate din filosofia lui Soren Kierkegaard, exprima fie sentimentul tragic, impins la paroxism, al individului expus presiunii distructive a unui monstruos aparat birocratic ("Procesul", 1925, "Colonia penitenciara", 1919), fie imposibilitatea omului de a descifra sensul existentei sale civice ("Castelul", 1926), fie dezintegrarea relatiilor interumane ("Metamorfoza", 1915). Impresia de cosmar si tensiunea dramatica, specifice scrierilor lui Kafka, sunt sugerate prin suprapunerea logicului cu absurdul, in forma de parabola, obsesiva.
Mostenirea literara a lui Kafka este, de peste doi ani, obiectul unei dispute judiciare intre Biblioteca Nationala a Israelului si surorile Eva Hoffe si Ruti Wisler, care i-au mostenit pe Franz Kafka si pe biograful acestuia, Max Brod.
O instanta din Tel Aviv a respins, miercuri, o cerere de stopare a publicarii manuscriselor, ramase ascunse vreme de peste 40 de ani, stabilind totodata ca acestea, depozitate in mai multe seifuri din Israel si Elvetia, sa fie facute publice, cu exceptia unor documente private.
Potrivit presei internationale, documentele, inclusiv corespondenta purtata de Kafka cu mentorul si biograful sau, Max Brod, ar cuprinde si un manuscris al unui roman necunoscut al scriitorului.
Sentintele de miercuri au fost date la cateva zile dupa ce Curtea Suprema din Israel a cerut ca seifurile continand documentele lui Kafka sa fie deschise, pentru a fi analizate de avocati si de expertii in opera scriitorului.
Max Brod a fost prietenul, mentorul si biograful lui Franz Kafka, scriitorul evreu de limba germana nascut in Praga, devenit faimos pe plan international abia dupa publicarea postuma de catre Brod a romanelor sale "Procesul" si "Castelul", in anii 1920.
Kafka suferea de o serie de afectiuni fizice si psihice si inainte de a muri, din cauza unor complicatii aparute dupa ce scriitorul s-a imbolnavit de tuberculoza, in 1924. Acesta i-a lasat toate documentele si manuscrisele sale lui Max Brod, cerandu-i biografului sa distruga manuscrisele ramase nepublicate dupa ce va muri. Max Brod nu a tinut cont, insa, de ultima dorinta a prietenului sau si a pastrat aceste manuscrise, pe care le-a salvat, in 1939, cand s-a refugiat la Tel Aviv, dupa invadarea Cehoslovaciei de catre trupele naziste. Brod a decedat la Tel Aviv in 1968 si le-a lasat prin testament secretarei si presupusei sale amante Ester Hoffe. Cand aceasta a murit, in 2007, la varsta de 101 ani, cele doua fiice ale sale, Eva Hoffe si Ruth Wiesler, au mostenit aceasta colectie de documente.
Esther Hoffe, care a administrat averea lui Max Brod pana la moartea ei, a vandut manuscrisul romanului "Procesul" in Germania, pentru aproximativ doua milioane de dolari. Biblioteca Nationala a Israelului cere, insa, Germaniei sa predea acest manuscris.
Eva Hoffe si Ruth Wiesler sustin ca ele sunt mostenitoarele de drept si au anuntat ca vor sa vanda documentele lui Kafka Arhivei Literare Germane din Marbach. Anuntul i-a infuriat pe israelieni, care sustin ca operele lui Kafla sunt parte a patrimoniului national.
Totodata, Biblioteca Nationala a Israelului sustine ca detine niste documente ce pun la indoiala calitatea de executori legali a celor doua surori ce i-au mostenit pe Franz Kafka si pe biograful acestuia, Max Brod.
Romanele si nuvelele lui Kafka, inspirate din filosofia lui Soren Kierkegaard, exprima fie sentimentul tragic, impins la paroxism, al individului expus presiunii distructive a unui monstruos aparat birocratic ("Procesul", 1925, "Colonia penitenciara", 1919), fie imposibilitatea omului de a descifra sensul existentei sale civice ("Castelul", 1926), fie dezintegrarea relatiilor interumane ("Metamorfoza", 1915). Impresia de cosmar si tensiunea dramatica, specifice scrierilor lui Kafka, sunt sugerate prin suprapunerea logicului cu absurdul, in forma de parabola, obsesiva.