Scriitor român, caut traducător

Precizări importante!

1traducator este onorat să dedice această pagină, cu titlu gratuit, solicitărilor primite din partea scriitorilor români - consacraţi sau debutanţi - care doresc să-şi traducă opera literară în alte limbi şi care se află în căutare de traducători harnici, dornici şi destoinici.
Scriitorii interesaţi de acest proiect sunt invitaţi să-mi trimită la adresa adi_na@outlook.com o descriere a solicitării lor şi a cărţii pe care o vor tradusă.

Răspunderea pentru informaţiile furnizate de scriitori şi de colegii traducători le revine în exclusivitate acestora. Blogul 1traducator îşi declină orice responsabilitate în privinţa eventualelor litigii care ar putea surveni în receptarea informaţiilor cuprinse în ofertele de pe acest blog.  

Scriitorii sunt rugaţi să verifice identitatea şi autorizaţiile traducătorilor cu care intră în contact.  

1traducator NU SE OBLIGĂ să caute traducători sau să furnizeze informaţii despre traducători către scriitori.

Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că pasajele din lucrări sau lucrările autorilor români reproduse în această pagină sunt supuse legii copyright-ului  


Si un P.S. adresat scriitorilor cărora li s-au postat anunţuri pe acest blog: mă gândesc la o modalitate de evidenţiere, poate chiar de premiere a traducătorilor pe care i-aţi selectat sau îi veţi selecta prin intermediul blogului 1traducator. Iată de ce consider extrem de util feedback-ul dvs. Este, cred eu, în interesul tuturor ca această colaborare între scriitori şi traducători să fie una de bună calitate şi sunt convinsă că există traducători talentaţi şi foarte talentaţi care merită respect şi recunoaştere. Stimaţi scriitori, aştept aşadar evaluările dumneavoastră la adresa de email adi_na@outlook.com. (Acestea rămân confidenţiale şi vor fi tratate cu maximă seriozitate.)

1traducator

************

ANUNT NOU:

Bună ziua! Sunt interesat de o ofertă de preț pentru traducerea unei cărți, din română în engleză. Manuscrisul volumului (1) are 200 de pagini (199 mai exact), la o medie de 1.650 de semne per pagină (spații incluse-deci, cu totul), fiind scrisă pe un standard de 11/17 cm oglinda paginii (TNR font, caracter de 12). Îl remit corectat, cu bun de tipar – în lb. română, trebuind ca traducătorul să se ocupe de partea de traducere și corectură, adaptare, parte stilistica – în engleză, normal.

Cartea face parte dintr-un proiect literar mai amplu, seria cuprinzând 8 volume, iar dacă oferta este de bun simț se poate colabora pe toată durata derulării proiectului (max. 4 ani – 2 volume pe an, începând cu anul în curs, firesc). Cartea se înscrie la capitolul ficțiune, chiar dacă acțiunea descrisă are la bază evenimente istorice reale. Ca subiect, era elisabetană britanică – secolul al XVI-lea. Prin urmare, sunt interesat de o traducere cât mai apropiată de narațiunea cărții, deci discutăm despre o engleză nativă, nefiind o carte tehnică. Deținerea în portofoliul de traducător de astfel de lucrări, nu neapărat istorice, normal sunt un atu pentru cei interesați și aș fi recunoscător dacă s-ar recomanda măcar 1-2 volume pe care le-au tradus (sunt interesat de romane din lb. română în lb. eng), astfel ca să pot face o trecere în revistă a calității traducerii. La fel și deținerea unei autorizații recunoscute. Logic, nu este criteriu de selecție restrictiv, dar constituie avantaj!

Ca traducător, produsul final este cel care recomandă! Sper că nu este o problemă din acest punct de vedere și, cerându-mi scuze pentru sinceritate, țin să subliniez că, pentru mine, acest proiect este o investiție și nu o pot face decât în baza colaborării cu persoane profesioniste și de calitate. Întotdeauna am investit în calitate, nu în cantitate!

Știu, este munca Dvs. și este normal să o răsplătesc, așa cum și scrierea acestei cărți este munca mea (una deloc ușoară, numai dacă fac referire la partea de documentare a cărții și vorbim de aproape șase luni pierdute prin arhive și biblioteci) de care, corect, nu-mi pot bate joc. Iar cum cartea va fi citită de vorbitori de limba engleză (nativi și nu numai), trebuie tradusă ca atare, o traducere sau transpunere greșită însemnând eșecul proiectului literar, asta o știți și Dumneavoastră. Prin urmare, nu pot decât să vă solicit datele și referințele expuse mai sus (plus perioada de traducere, ca termen de predare). Ca CV, am scris până acum 5 cărți, primite bine de critică, dar de non-ficțiune. Prin urmare, fiind prima încercare la capitolul ficțiune, logic, vreau să iasă cât mai bine. Mii de mulțumiri!

Asigurându-vă de toată considerația, în speranța unei colaborări reciproc avantajoase, al Dumneavoastră
P. D. Paul – bobby.manager@yahoo.com
************
Buna ziua,


As dori o oferta de pret pentru traducerea unui volum de versuri, din romana in engleza, cu un nr. de 71 de pagini A4.  
De asemenea,  as vrea sa va supun unui mic test: sa traduceti  strofa verde. Mentionez ca aceasta poezie nu se va regasi in cele pe care vreau sa le traduc, deoarece a fost deja tradusa de catre mine. Din nefericire, nu am timp sa ma ocup de traducerea cartii.
Mai jos unul dintre poemele cuprinse in volum:


strofa albastră:
trăirile mele sunt flegme aruncate în spaime fără oase
adânci
pe care
cineva vrea să le facă să trăiască. nu vreau să fiu fiind
cântăriri de piatră ale aerului.
strofa neagră:
fiecare palmă pe care mi-am dosit-o-n palmă nu mai
crede vinul
că s-ar putea deschide în numele roşului. flori
se vor deschide
pe orice loc vei sta.
strofa galbenă:
strălucitor
plâng căci sunt hărăzit pentru tine şi nu pentru mine. sunt
acea telegramă-lamă
lipită de tălpile pe tălpile pe care nu vei putea
niciodată
să le vezi
strofa verde:

îmi mestec verdele în fluturi

spre cei  rămaşi în urmă. port în braţe un port

al unei jumătăţi de lume

fără frunte

şi sămânţă în care răsună magicul curent

instalat

pentru cină. la volanul meu e timpul 17. cred

în

verde
strofa roşie:
nu vreau să mă mai înmulţesc cu nedumerirea
formelor succesive
care nu încetează să uimească oamenii. uimite
lacrimile mele sunt celule nervoase
cam milioane de atmosfere de-a lungul vieţii
strofa turcoaz:
întinzându-mă până la cot
tot nu simt frigul sau ploaia pe care
oropsita ţărână
le pârjoleşte pe coada ochilor tăi. iubirea noastră e macaz
strofa fără culoare:
am genele din laptele tre(i)cut direct prin sânge.
vezi tu,
nu poţi privi în urmă
mult peste mine
mult peste timpanele pe care ne latră somnul

O zi frumoasa!
Noni-Emil Iordache
 
************  
Întrucât termenul limită propus de autor a expirat, anunţul nu mai este valabil.  1traducator
  
Sunt autorul cărţii Cealaltă vreme a vieţii lui Don Quijote.  
Caut traducător cu relaţii la edituri spaniole, care [editură] să depună la ICR oferta în cadrul programului TPS până pe data de 15 sept. 2013.
Contactaţi-mă urgent [dr.mateiciuc@gmail.com] pentru detalii, cartea poate prezenta “tropism” pentru ţara nemuritorului cavaler al tuturor timpurilor.
Aştept încrezător o colaboarare în această privinţă – reprezintă o oportunitate care nu trebuie ratată.
Cu stimă, Mihai Mateiciuc.
 
(anunţ postat în august 2013, cu acordul autorului)

************ 
Îmi face o deosebită plăcere să vă anunţ că poetul Eminoir, care vă este poate cunoscut în urma anunţului postat pe această pagină, şi-a publicat  recent volumul de versuri în limba franceză: " Je sais que dans mon cœur il y a un rein ".

Mai jos, puteţi viziona prezentarea pe Youtube a volumului:




Iar în continuare, prezentarea volumului de versuri de către editura Edilivre, de unde poate fi şi achiziţionat: http://www.edilivre.com/sur-moi-ou-sur-le-monde-1c3333690b.html

Felicitări, Eminoior! Multă inspiraţie şi cale netedă în faţa aspiraţiilor şi a viitoarelor realizări literare!

1traducator, iulie 2013

************
ANUNT NOU:

Numele meu este Angela Sfetcu si as dori un cost estimativ pentru o traducere din limba romana in limba engleza a unei carti cu aprox. 600.000 caractere. 

Pe scurt, este vorba despre o colectie de povestiri fantasy impletite cu mituri si legende populare romanesti. Textele contin termeni arhaici si regionalisme pe care i-as dori adaptati la limba engleza, in asa fel incat sa nu se piarda atmosfera sau mesajul care se doreste a fi transmis. 

Astept cu interes feedback-ul dumneavoastra la adresa de email:craitza@gmail.com

Cu multumiri,
Angela Sfetcu

(anunţ postat în martie 2013, cu acordul autorului)
 
************


TEI (Traduceri Ecologice Independente) caută traducători voluntari.

Cine suntem și cui ne adresăm  

Pentru orice om lucid, este evident că România de astăzi se află în pragul colapsului, împreună cu sistemul global în care este angrenată. Dacă ar fi doar să enumerăm problemele pe care le avem, dimensiunile acestui cuvânt-înainte ar atinge cote nepermise. De la economie la cultură, de la agricultură la demografie, de la politică la ecologie, de la sănătate la învățământ,practic nu există domeniu în care să nu fie evident dezastrul în care ne aflăm – fie că vorbim, în particular, de „exodul creierelor”, de jaful politic generalizat, de raptul bancar, de rezultatele catastrofale la examenele de capacitate sau bacalaureat sau de calitatea precară a alimentelor pe care le consumăm; de febra consumeristă întreținută permanent de marile corporații, de pământul fertil vândut pe nimic, pe cale să fie otrăvit cu insecticide și pesticide, de izolarea profesioniștilor în favoarea incompetenților sau de profunda decădere morală. Problemele pe care le avem sunt atât de complexe și de interdependente încât a crede că există remedii globale pentru ele înseamnă o naivitate vecină cu orbirea.

Noi, cei din TEI, considerăm că nu există decât soluții „la firul ierbii” – soluții demarate și întreținute de oameni care nu așteaptă subvenții de la guvern și sponsorizări de la corporații pentru a face binele. Oameni lucizi și integri, care ridică semne de întrebare asupra direcției în care se îndreaptă lumea, cu noi cu tot. Graba în care suntem siliți să trăim ne-a confiscat timpul de gândire – nu avem timp să discernem între bine și rău, între adevăr și simulacru, între informație și minciună. Iar graba noastră și dezinformarea sunt extrem de profitabile pentru cei care ne repetă zilnic, fără încetare, că soluțiile unice de supraviețuire în ziua de astăzi sunt: job-urile epuizante, creditele pe zeci de ani pentru autoturisme sau locuințe scumpe și ineficiente și consumul dus la maxim.

TEI s-a născut pentru a face accesibile informațiile care dinamitează acest mod de gândire. Cărțile traduse de noi demonstrează fără greș că suntem, zi de zi, captivi ai unei imense iluzii – aceea că nu putem trăi decât așa cum trăim acum: stresați, obosiți, vlăguiți de viață, înstrăinați de valorile fundamentale care ne îndreptățesc să ne numim oameni.

În contra unui Sistem al cărui mod de funcționare implică inundarea constantă cu false informații, ne propunem să oferim publicului acele cunoștințe folositoare, ignorate în mod sistematic de „mainstream” din simplul motiv că de pe urma lor au de câștigat numai oamenii, nu și corporațiile și guvernele. În loc de reziduuri de gândire ambalate țipător, oferim acces la cunoașterea practică. Complet gratuit, dar din dar,fără pretenții, fără trufie și fără clauze ascunse. O bibliotecă a independenței reale față de Sistemul absurd în care am fost aruncați în ultimile decade. O serie de cărți care, nădăjduim, vor fi pașaportul de independență în gândire și în fapte al fiecăruia dintre noi.

Așadar, cui se adresează în principal cărțile traduse de TEI?

Oamenilor care știu că veșnicia nu s-a născut la sat ca să moară la oraș. Celor care s-au săturat de asfalt, de blocuri, de rate și de credite și care caută să iasă din acest angrenaj cât mai repede, dar încă nu au curaj, pentru că nu știu că se poate și încă nu știu cum se face. Celor care vor să acumuleze cunoștințe solide de agricultură sustenabilă, permacultură, arhitectură ecologică, energii alternative, tehnici și tehnologii domestice și meșteșuguri. Celor care simt șubrezenia sistemului și naufragiul global către care ne îndreptăm, oamenilor care au redus sau se pregătesc să reducă turația motoarelor, pentru că știu că viteza nu va face decât să grăbească și să amplifice impactul inevitabil cu zidul. Celor care știu că revoluțiile încep din pragul propriei case și tot acolo se termină. Țăranilor nescârbiți de sat și încă nedescurajați, dar și orășenilor care încă stăpânesc mai bine tastatura decât grebla. În fine, tuturor celor care știu că orice bucată de pământ vine la pachet cu fâșia nemărginită de Cer de deasupra ei.
Decembrie 2012

Ajută-ne să ajutăm!  

Cartea pe care o ții acum în mâini sau o citești pe ecran este rezultatul a sute de ore de muncă migăloasă – traducere, verificare terminologică, adaptare, corectură, editare, punere în pagină și design. Nenumărate e-mailuri și mii de corecturi.

Nici un membru al grupului – fie el traducător profesionist sau amator – nu este plătit pentru munca sa; tot ceea ce facem, facem gratuit, fără să cerem sponsorizări la Monsanto și fără să așteptăm medalii, diplome și, eventual, statui în fața ministerului agriculturii. Unii pot numi asta sacrificiu, alții civism, alții tâmpenie crasă și pierdere de timp. Nu suntem sprijiniți de nici un partid politic sau ONG, nici unul dintre noi nu are de gând să candideze la președinție la următoarele alegeri, nici unul dintre noi nu are fabrică de produs insecticide. Dar asta nu înseamnă că nu avem și noi, la rândul nostru, nevoie de ajutor. În schimbul faptului că, prin intermediul nostru, ai acces gratuit în limba română la cărți de importanță fundamentală, pe care nici o editură din România nu a avut puterea sau curajul să le traducă, te rugăm să ne dai o mână de ajutor.

Dacă te simți stăpân pe orice limbă de circulație internațională și îți poți sacrifica câteva ore lunar pentru a traduce 10–20 pagini împreună cu noi, dă-ne de știre la adresa de mail: carti.din.tei@gmail.com.

Cu cât vom fi mai mulți, cu atât vom putea traduce mai multe volume într-un timp din ce în ce mai scurt – performanță pe care nici o editură, din străinătate sau din România, probabil că n-a atins-o vreodată. Și chiar dacă nu ești atât de deprins cu o limbă străină, tot ne poți fi de mare folos – dă mai departe cartea de față și celelalte cărți din colecția TEI, anunță-ți prietenii, recomand-o, tipărește-o, fă-o cadou, urmărește-ne pe Faceboo pe Scribd și oriunde vom mai apărea. Poți chiar să-ți enervezi socrii dându-le din când în când citate din cărțile traduse și publicate de noi, promitem că nu ne supărăm. Suntem siguri că, pe măsură ce crește numărul oamenilor care știu despre, citesc și aplică cele scrise în cărțile noastre, vom fi o țară din ce în ce mai greu de mințit, de controlat și de cumpărat. Îți mulțumim!

Pentru înscrieri, sugestii, recomandări, propuneri etc.:
carti.din.tei@gmail.com
TEI Traduceri Ecologice Independente
scribd.com/tei_independente

sursa: http://www.scribd.com/doc/117896743/Sepp-Holzer-Permacultura-Ghid-Practic-Pentru-Agricultura-La-Scara-Mica-tei-v-color

************


Poetul EMINOIOR cauta traducator ROMANA-GERMANA cu EXPERIENTA pentru un grupaj de poezii. Experienta in traducerea de POEZIE este o cerinta obligatorie pentru colaborare, deci sunt asteptate numai reactiile traducatorilor siguri de pregatirea lor si de calitatea traducerii  care va rezulta. Cu multumiri.

http://pottraiinmiidefeluri.webs.com
0040 722.804.299

(anunţ postat în octombrie 2012, cu acordul autorului)


************
Acest anunţ nu mai este valabil. 1traducator, iulie 2013

Poetul EMINOIOR doreşte traducerea în limba franceză a volumului său de versuri. Mai jos, mesajul autorului şi modalităţile de contact.

"As dori sa traduc, in franceza, un volum de versuri (cca. 41.000 caractere// 8300 cuvinte). Care ar fi pretul si timpul de livrare? Multumesc!

Consider ca un paragraf al criticului Alex. Stefanescu este cel mai in masura sa "atentioneze" pe cel/cea care isi doreste sa faca aceasta traducere literara:
"După deplina familiarizare cu stilul este nevoie de o nouă lectură, pentru a intra în comunicare directă cu poetul. Amestecul de emoţie şi reflecţie, de entuziasm şi cinism constituie un cocteil Molotov care aruncă repede în aer eventuala indiferenţă a cititorului. Sunt, în carte, şi poeme care nu funcţionează, din cauza nerăbdării autorului de a spune, dintr-o singură respiraţie lirică, tot ce are de spus, din cauza săririi unor etape ale comunicării sau pur şi simplu din cauza dorinţei de a epata. Dar de cele mai multe ori mecanismul de cucerire a cititorului se pune în mişcare şi îşi confirmă valabilitatea. Este vorba de altfel de seducţie decât aceea ceremonioasă practicată de poeţii de altădată şi anume de una autoritară, chiar brutală, de o masculinitate decisă, sesizabilă mai ales în formulările sarcastice:
„buzele tale/ sunt jilţul şubred al rujului putrezit/ de-atâtea sărutări moarte// mâinile tale/ sunt ştreangul instabil pe care eu/ îmi arunc mai mereu iubirea.” (Alex. Stefanescu - prefata volumului de versuri despre mine sau despre lume - sinonime sufletesti).

P.S. Pentru a evalua gradul de dificultate, rog a se vedea blogul personal, sectiunea Portr ETE !"

http://pottraiinmiidefeluri.webs.com
0040 722.804.299
(anunţ postat în aprilie 2012, cu acordul autorului)

*******

Mă numesc Florentina Loredana Dalian, sunt autoare a trei cărți de proză și aș dori traducerea celei mai recente dintre ele, miniromanul „Scrisori netrimise”, apărut în anul 2011 la Editura Antares. Pot fi contactată la adresa de e-mail: loredana_florentina@yahoo.com
Cu ganduri bune,
FLD
(anunţ postat în februarie 2012, cu acordul autorului)

Dată fiind modestia şi concizia prezentării de mai sus, îmi permit să completez mesajul dnei scriitoare Florentina Dalian cu următoarele informaţii care vor reuşi, sper eu, să contureze un portret componistic mai nuanţat al activităţii sale literare de până în prezent.

1traducator

Florentina Loredana Dalian

Data, locul naşterii: 29 martie 1968, Bucureşti

Premii obţinute la concursuri literare:
Menţiune – Concursul internaţional de haiku în limba engleză Klostar Ivanic, Croaţia, 2011

Premiul II – Concurs literar „Visul”, secţiunea volume publicate, pentru cartea „Scrisori netrimise”, 2011
Premiul II – Festivalul „101 Zile de Cultură”, proză scurtă, Costineşti, 2011
Premiul II – Concursul de proză scurtă „Pavel Dan”, Cluj-Napoca, 2011
Premiu special – concursul Editurii Rafet „Titel Constantinescu”, Râmnicu Sărat, 2011
Premiul I – Festivalul Naţional de Dramaturgie „Goana după fluturi”, Râmnicu Vâlcea, 2011
Menţiune – Festivalul „Romeo şi Julieta la Mizil”, poezie, 2010/2011
Premiu – Festivalul Internaţional al Haiku International Association, Tokyo, 2010
Menţiune – Festivalul „Romeo şi Julieta la Mizil”, poezie, 2010
Premiul I – Festivalul „101 Zile de Cultură”, Costineşti, 2010, pentru volumul „Aceeaşi lună peste sat”
Premiul I- Concursul literar „Visul”, secţiunea Volume publicate, proză scurtă, pentru volumul „Aceeaşi lună peste sat”, Orăştie, 2010
Premiul III – Festivalul de literatură umoristică Alb Umor, proză, Alba Iulia, 2010
Premiul revistei Arca din Arad – Festivalul „Lucian Blaga”, poezie, Sebeş, 2010
Premiul III – Festivalul Naţional de proză „Alexandru Odobescu”, Călăraşi, 2009
Premiul III – Festivalul de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia”, proză, Mizil, 2009
Premiul III – Concursul „Doruri la răsărit”, de site-ul „Lăcaşuri literare”, proză, 2009
Menţiune – Festivalul de umor cazon „Podul minciunilor”, lit. umoristică, Sibiu, 2009
Premiul III – Festivalul internaţional „Lucian Blaga”, poezie, Sebeş, 2009
Premiul special II – Festivalul Naţional de proză „Alexandru Odobescu”, Călăraşi, 2008
Premiul I – Concursul „Dor de Dor”, proză, Călăraşi, 2008
Premiul I – Concursul Naţional de creaţie a piesei de teatru într-un act „Mihail Sorbul”, Botoşani, 2008
Premiul III – Festivalul Naţional de satiră şi umor „Povestea Vorbei”, proză satirică, Râmnicu-Vâlcea, 2008
Premiul II – Concursul de literatură „Dimitrie Bolintineanu”, proză, Bolintin Vale, 2008
Premiul I – Festivalul-Concurs de umor „Oltenii şi restul lumii”, proză scurtă umoristică, Slatina, 2008
Premiul II – Concursul „Alo, Păstorel!”, proză umoristică, Iaşi, 2008
Premiul I – Festivalul Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia”, proză, Mizil, 2008
Premiul Editurii „Emma” pentru proză – Concursul de literatură „Visul”, Orăştie, 2008
Premiul III (eseu) şi menţiune (proză scurtă) – Concursul literar ”Pe aripi de dor domnesc” – Domneşti, 2008
Marele Premiu „Eusebiu Camilar” şi Premiul revistei „Ateneu” Bacău – Festivalul naţional de literatură „Eusebiu Camilar – Magda Isanos”, proză, Suceava, 2008
Premiul II pentru haiku în formă tradiţională – Concursul internaţional de haiku organizat de Societatea Română de Haiku/ Revista Haiku, 2008
Premiul III – Festivalul Naţional de Umor „Păstorel Teodoreanu” – proză, Dorohoi, 2008
Premiul I – Festivalul de Umor „Liviu Oros” – literatură umoristică, Deva, 2008
Premiul I – Festivalul „Povestea Vorbei”– proză satirică, Rm.Vâlcea, 2007
Premiul I – concursul „D. Mitrana” – proză, Călimăneşti, 2007
Menţiune – concursul „Radu Rosetti” – proză, Oneşti, 2007
Menţiune – concursul „Dor de dor” – proză, Cluj Napoca, 2007
Menţiune – concursul „V. Voiculescu”– proză, Buzău, 2005

Texte publicate în revistele: „Helis” (Slobozia), „Fereastra” (Mizil), „Cafeneaua Literară” (Piteşti), „Cafeneaua politică şi literară” (Drobeta Turnu-Severin), „Cetatea Culturală” (Cluj Napoca), „Academia umorului” (Chişinău), „Bucovina Literară” (Suceava), „Plumb” (Bacău), „Ateneu” (Bacău), „Sud” (Bolintin Vale), „Dor de dor” (Dor Mărunt), „ Oglinda Literară” (Focşani), „Datina” (Constanţa), „Arca” (Arad), Conexiuni (New York), „Cuget Liber” (Constanţa), „Phoenix” (Arizona), „Ascult Ialomiţa” (Slobozia); „Dunărea de Jos” Galaţi), „Algoritm Literar” (Călan), „Constelaţii diamantine” (Craiova).

Volume de proză:
„Scrisori netrimise” – Editura „Fundaţia Culturală Antares”, Galaţi, 2011
„Aceeaşi lună peste sat” – Editura „Remus”, Cluj Napoca, 2010
„Şi copiii se îndrăgostesc” – Editura „Clubul Saeculum”, Beclean, 2008


Prezentă în volumele colective:
Între Râmnice – Editura „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011 (Constantin Marafet)
Dicţionarul scriitorilor contemporani – Editura „Porţile Orientului”, Iaşi, 2011
Antologie de proză a revistei Singur – Editura Grinta, Editrua Singur, 2010
Când greierii tac – Antologie de haiku, Editura Societăţii Scriitorilor Români, Bucureşti, 2010 (Valentin Nicoliţov)
Prăvălia cu umor vol I –
Clubul Umoriştilor Constănţeni, editura Dobrogea, 2010
Florilegiu poezii – Asociaţia „Florema Design”, Orăştie, 2010 (Ileana-Lucia Floran)
Amintiri din dictatură/ Memorie di una dittatura – Volum bilingv româno-italian, Asociaţia Culturală „Carpatina Onlus”, Torino, Italia, 2009
Romanian kukai 2007-2009, editura Grinta, Cluj Napoca, 2009 (Manuela Miga)
Autoare de haiku din România – Editura Societăţii Scriitorilor Români, Bucureşti, 2008 (Florin Grigoriu, Adina Enăchescu)

Volume în pregătire
„A unsprezecea poruncă” – proză scurtă
„Tot un fel de şezătoare” – proză scurtă umoristică
„Păpuşi din linguri de lemn” – poezie
„Nimeni şi steaua” – haibun
„Crucea de pe Caraiman” – tanka
„Gânduri pe frunze căzătoare” – haiku

Asociaţii literare:
Membru fondator al Clubului Umoriştilor Constănţeni „Prăvălia cu umor”;
Membru al Asociaţiei Culturale „Helis” din Slobozia;
Membru al Cenaclului Literar „Mihail Sadoveanu” din Constaţa;
Membru al Societăţii Române de Haiku, Bucureşti şi Constanţa

sursa

website personal: http://www.florentinadalian.blogspot.com
email de contact: loredana_florentina@yahoo.com

************

Un scriitor caută traducători - de preferinţă stabiliţi într-o ţară anglofonă date fiind particularităţile lucrării - în vederea traducerii unui roman din limba română în limba engleză.  În continuare, solicitarea dânsului urmată de două pasaje din romanul pe care-l doreşte tradus în engleză şi emailul de contact.
(postat în februarie 2012)
1traducator 



"Sint pe punctul de a termina un roman si sint interesat de informatii legate de o traducere in engleza. Fiind vorba de o traducere din romana in engleza, as dori sa gasesc contactele unor traducatori stabiliti intro tara anglofona. Eu stapinesc engleza foarte bine, am emigrat in ’97, dar cartea mea este pe alocuri lirica dar in acelasi timp are multe pasaje de argou, deci o consider dificil de tradus. Romanul urmareste evolutia vietii unui escroc atipic, care paraseste Romania in ’91. Titlul cartii este « Escroc S.R.L. ».

Am incercat sa scriu nu un simplu roman de actiune ci mai degraba unul psihologic, in care urmaresc traiectoria personajului, incepind de la o copilarie problematica si incheind cu revenirea in tara, douazeci de ani mai tirziu.

Cartea ar prezenta probabil interes in contextul social actual, cind furtul sau bucuria cistigului nemuncit s-au banalizat intratit, incit notorietatea lor de vicii a fost aproape uitata.

Mi-am construit personajele folosind esafodaje reale si intimplari ce mi-au fost narate direct de persoane care au plecat fraudulos din tara, au facut escrocherii in Europa de Vest, trecind apoi cu containerul in America de Nord – unde i-am cunoscut. Am schimbat nume si apoi mi-am folosit imaginatia pentru a conecta aceste intimplari si am ajuns astfel aici. O sa dau mai jos doua pasaje din carte, pentru a va face o idee. merci mult. "

Oare imaginatia viselor se mosteneste genetic? Vreau să spun, primesti de la părinti ochi verzi, păr saten, predispozitia la îngrăsat, asta stiu. Dar visele astea ciudate pe care le am, or fi si ele mostenite? Mă gindesc la bunică-mea, fie-i tărina usoară – ea visa asa de ciudat. Oare de la ea să le fi mostenit? Am citit undeva că numai oamenii extrem de inteligenti visează în culori. Fals. Eu visez în culori de cind mă stiu, si credeti-ma nu sint niciun savant. Cel mai colorat vis l-am avut cind am derapat cu masina într-o lume subpăminteană, populată de serpi cu pene tropicale pe post de solzi. Plantele erau numai specii si subspecii de ferigi, înalte cam cît lungimea a zece serpi descolăciti, iar verdele nu era o combinatie descifrata de nelumescul clorofilei lor. As vrea să spun ce culoare aveau, era urlet de corobera, dar culoarea asta nu există decît acolo. Aici, după ce te-ai trezit, sint doar două cuvinte. Bătea un alizeu colorat în degradeuri ce-si schimbau intensitatea, pulsînd în ritm cu gradientul lin al fosnetului turbionar, cum ar fi la noi dacă aurola boreală ar fi vînt. Milioane de păpădii – nici una albă – pluteau duse de vînt, si planau dinspre ferigi, nu în jos, ci în sus, spre noi, spre mine si spre masina mea rău sifonată pe stînga, si perfectă în rest. Puful des a acoperit geamurile din toate părtile, si îmi părea atît de rău că nu mai pot vedea nimic, nici din maiestuoasele ferigi, nici din penele serpilor încît, pentru o secundă, m-am gindit să mă trezesc. Am stat un pic asa, întepenit în infinitul a două stînci care tineau masina ca-ntr-o menghină, fără să stiu ce să fac. Apoi, brusc mi-a venit ideea să dau drumul la stergatoare si să pornesc radioul. Surprinzător, ambele functionau, si imediat ce am putut privi din nou privelistea din nelumea în care mă aruncasem cu capul în jos, am văzut cu groază, că serpii, speriati de zgomotul stirilor care răsunau dinspre radio, începuseră să-si caste, în troznete de fălci, ciocurile acviline si să-si smulgă hălci de carne, unul dintr-altul, într-o colcăială de cosmar. Singele lor tisnea spre noi în arcuiri nebunesti de fintini arteziene stricate si imediat a acoperit din nou geamurile masinii, umplind si ultimul micron de sticlă. Am răsucit controlul stergătoarelor la maxim, dar singele serpilor era atît de viscos, încît motorul electric s-a ars instantaneu si stergătoarele s-au oprit neputincioase. Nu mai puteam vedea ce fac serpii de dedesupt, si atunci am fost cuprins de panică, pentru că era chiar mai rău să mi-i imaginez, decît să-i văd aievea cum colcăie. Atunci, ca prin minune, mi-a venit gindul salvator. Cum toată nebunia pornise odată cu radioul, întrevedeam o sansă s-o pot opri la fel. M-am întins si am apăsat butonul radioului, si în aceeasi secundă am deschis ochii. Am stiut pe loc că iarăsi visasem în culori, chiar dacă nu puteam numi culorile. Deci nu cred că visatul în culori indică inteligentă. Cred însă că indică fericire. Dacă esti fericit, visezi în culori. Eu nu am mai visat de mult, mult timp în culori, si mă întreb de ce? Sint în occident, sint tinar si fac bani. Nu stiu… Uite ce am visat azi-noapte, banal, în alb si negru.
Se făcea că la Herr Georg se angajase unul nou. Eu nu lucram acolo, dar vedeam dintr-un birou de sticlă, ca al băiatului lui mosu’, tot ce se întimpla dedesubt în depozit, si în plus auzeam deasemenea tot ce se discuta. Depozitul era plin de carpete gri, plăci de ceramică albe si mai ales negre. Noul angajat s-a întilnit cu Paul si l-a întrebat dacă nu stie vre-un loc ieftin unde s-ar putea caza. Atunci Paul îi răspunde ca stie o garsonieră ieftina unde locuiesc trei găinari, dar că nu crede c-ar fi un loc demn de luat în considerare.
Fraza m-a izbit peste fata ca un bici, dar nici un bici n-ar fi putut provoca o usturime mai mare. Mi s-a urcat sîngele în cap, si am început să urlu spre ei, că nu sint găinar si să vorbească mai încet, ca poate o sa-i audă bunicii. Dar culmea, geamurile biroului erau antifonate dinspre mine spre ei, asa că ei au continuat să vorbească neperturbati, în ciuda încercărilor mele disperate de a-i opri. Am continuat să izbesc cu pumnii si cu picioarele în geamuri, si în timp ce izbeam, am observat indignat că pe tot corpul îmi crescuseră fulgi albi si pene, de care am început să mă descotorosesc tremurind de scirbă. M-am rîcîit cu unghiile, care se transformaseră în ghiare, încercind să mă jumulesc, dar tot ce am reusit să fac, a fost să-mi provoc niste zgirieturi cumplite. Doar cîteva pene mi-au căzut însîngerate la picioare, si am început să bat speriat cu aripile în geamuri: « Nu sînt găinar! Opriti-vă, nu sînt găinar! »
Incerc de ceva timp să cad la pace cu visul ăsta si nu reusesc. Visele vin din subconstient si subconstientul nu este la fel de usor de «tunat», cum sînt computerele. Iti trebuie mai mult decît o surubelnită si-un pistol de lipit. Nu cred că mă deranjează atît de mult ce fac, pe cît mă deranjează compania. Dani si
Adrian. Baietii ăstia sînt din alt film, nu au nicio legătură cu mine. N-au nici măcar liceul terminat. Dani se laudă la misto că a citit cincizeci si două de cărti – cărtile de joc. Nu am ce vorbi cu ei, nu găsesc niciun subiect comun. Si mă deranjeaza cum ei găsesc în continuu subiecte de discutie pe care le numesc „idei super”, si cînd deschid gura, întotdeauna mă împroscă cu prostie. Menajul în trei mergea foarte bine la început, cind nu comunicam. De cind s-au deschis difuzoarele, nu mai am liniste. As vrea să cunosc un Georf Smithel de vîrsta mea, dar unde-l pot gasi? Nu se poate da anunt la ziar, gen « caut escroc simpatic si inteligent pentru posibile lovituri în zona Hamburg si limitrofă » 

(...) A apărut la intilnire imbrăcat lejer in blugi si tricou de firmă, ca orice turist. In mină tinea două sacose doldora ambele de la Louis Vutton. « Te invit la o terasă » i-am spus. « Nu sefu, astăzi esti invitatul meu si oricum nu-mi plac terasele, eu aleg restaurantul, eu am grija de nota de plată. » L-am lăsat să aleagă restaurantul si l-am urmat. Ne-am asezat la o masă si am dat amindoi comanda, oprindu-ne la sugestia chelnerului care ne-a recomandat bifteck. Chelnerul ne-a intrebat cum să fie friptura si am răspuns amindoi in grabă : « Bien cuit! » Am izbucnit imediat in ris « Si tu ai observat că aici dacă uiti să le spui asta ti-o aduc crudă? » « Da frate, ăstia zici că au carnea trecută la legume, pe lista de crudităti! Prima oară cind mi-a adus-o asa intrun restaurant, am stropit vecinul de la masa cealaltă cind am infipt furculita in ea! L-am umplut de singe!» Am ris din nou, realizind brusc ce bine e să rizi. N-o mai făcusem de mult. Tipul imi plăcea la nebunie. Prima impresie era excelentă. Părea destins, hazliu si descurcăret. Mă uitam la el si parcă mă vedeam pe mine, cum as fi fost dacă n-as fi fost crescut de Nentucristi. Mai destins, mai volubil.
« Tot nu-mi vine să cred că-i fentezi asa usor cu apa aia »
« Hm, cred că in parte am si noroc că apa de acolo n-are gust de clor. Apoi mai am un avantaj, faptul că cismeaua nu e pusă chiar in drum, să sară in ochi la toată lumea. Oricum nu am remuscări, fac o faptă bună, pentru că vind un produs mai bun decit ce cred ei că cumpără »
« Ce vrei să spui? »
« Simplu. Asta de la robinet e de-o mie de ori mai testată decit cea imbuteliată. In plus contine fluor care este bun pentru dinti. Eu numai de-asta beau si uite ce dantură am » spune el si isi etalează din nou dantura spre mine. « Continui cit merge. Invirtesc tot felul de smenuri, in functie de sezon si de inspiratie. Inainte de asta am făcut bani cu servieta in fată la Cartier. Tineam un lăntisor in mină spunind « Hai care te faci cu o super-tinichea de pică calu’? Care-ti vind perfectiunea asta, neamule? Pe cine-l fac fericit astăzi? Am numai un lăntisor, unul singur am! Vii sau il pierzi? Hotărăste-te!» Vezi, niciodată nu spuneam c-ar fi de aur, sau platină, sau ceva pretios. Intotdeauna am spus « super-tinichea », exact astea mi-au fost cuvintele. Dar oamenii făceau presupuneri din cauza locului unde imi alesesem să stau…vedeau numele firmei deasupra mea si credeau că l-as fi luat dintrun loc de unde n-ar fi trebuit să-l fi luat. Cite-o tipă musca din momeală : « E de furat? » Răspundeam cu ranchiună : « Vedeti-vă de treabă doamnă! Nu v-am intrebat unde vă faceti banii, nu mă intrebati de unde am făcut rost de marfa mea! » Apoi intrebam : « D-nă ati auzit de Cartier? » Bineinteles, dacă le-avea cit de cit cu bijuteriile, răspundea că a auzit. Atit. Nu continuam discutia in directia aia. Cit să-i plantez un nume in creieras, ca să creadă că e o un lucru veritabil, cind de fapt nu era. Apoi continuam. « Uite ce-o să fac pentru dvs astăzi. O să vă ofer un tratament ultra special, care vă intrece orice sperantă pe care ati avut-o cind v-ati oprit lingă mine. Uita-ti o mie! Coborim sub cinci sute! Dati-mi pentru acest lăntisor simpatic, nu o suta, nu optzeci, nu saizeci, să continui? Vrei să continui, nu? Asta mi s-a spus si azi noapte, toată noaptea mi-a spus s-o tin asa, să continui si deasta sint rupt de oboseală acum, si vreau să scap de lantul ăsta in defavoarea mea, cit să mă intorc acasă să m-arunc in pat. Sint rupt de oboseala si as putea da lantul ăsta si pe gratis, dar ar fi prea de tot. Il dau ca si pe gratis, cincizeci si-am plecat la culcare! » Ideea e să le faci să ridă, să le distrezi. La bărbati merge si să-i umilesti, mai ales dacă sint cu o tipă de brat : « Nu sta intepenit ca marfarul de
Grenoble jucind biliard cu monetaru’ in buzunare. Pentru numele lui Dumnezeu, scoate-ti miinile din buzunare si arată-mi niste lovele de sămintă, sau o să creadă domnisoara că urmează să se căsătorească cu personificarea zgirceniei! »
« Esti bun, imi place ce gargară ai la o adică… franceza ta inteleg că e excelentă…» « Da nu e rea, am accent dar un pic de accent iti dă stil, nu? Am fost insurat o vreme cu o frantuzoaică, am stat cu ea cit să-mi iasa actele, să fiu in regulă » « Serios? Te-ai insurat din interes? » « Normal! Ce, te miri? Odată ce esti escroc, trebuie să fii consecvent si să fii in toate directiile. De ce să nu fiu si escroc sentimental?! Trebuie să recunosti că friptura a fost de milioane. Hai pină afară cit vine cafeaua să tragem repede o tigară, că aici nu se fumează »
Ne-am ridicat de la masă si ne-am indreptat spre iesire. Am observat că si-a lăsat plasele Louis Vutton atirnate de spătarul scaunului. « Nu ti-e frică să-ti fure cineva plasele cit stăm la fumat? » « As, fii serios Marcel, – a spus rizind – aici nu se fură » Afară incepuse să se intunece. Si-a pipăit buzunarele după tigări. Părea că rămăsese fără, asa că i-am intins pachetul meu. « Merci dar nu fumez decit Gauloises, hai cu mine că stiu o tutungerie după colt »
Mergind, a continuat să-mi povestească despre părintii lui, in ce zonă a Bucurestiului crescuse, chestii de genul ăsta. Avea un accent de smecher de cartier, care il prindea foarte bine. Sigur pe el, relaxat era o plăcere să-l urmăresti. Nu provenea dintro familie rea. Taică-su fusese strungar de categoria a cincea la IMUG cu două brevete de inventator, luate pină se schimbase conducerea in ’89. Apoi venise un inginer-sef nou care falimentase intentionat sectia in timp ce el isi deschisese firmă proprie cu care preluase toată clientela. Taică-su fusese dat in somaj si simtindu-se dintro dată inutil se apucase de băutură. Asa luase Adi hotărirea să plece din tară, pe fondul certurilor din familie. Facuse o scurta stagiatura prin Italia, dupa care venise aici. Din vorbă in vorbă am ajuns la metrou.
« Adi am uitat să plătim consumatia! »
« Păi nu ti-am spus că eu am grijă de consumatie?! Lasă-i că au adaos destul de pipărat, cit să nu simtă pierderea pe care le-am făcut-o eu astăzi! »
« Si nu iti recuperezi plasele de la Vutton? Trebuie să te fi costat o groază… » « Ce să-mi iau din ele, hirtiile mototolite care le-am pus ca să stea umflate? Le-am lăsat la derută ca să nu aibe chelnerul dubii că nu ne-am intoarce de la tigare. Tu nu vezi ce preturi sint pe aicea, frate?! M-ar usca viata de Paris, dacă as plăti ceva! Hai că nu te-am lăsat să-mi spui despre ce afacere era vorba, trebuie să ne intilnim din nou. Stii unde mă găsesti…» « La Tuileries? » « Exact ». 


email de contact: balcor1@gmail.com


************
Scriitorul şi dramaturgul Ştefan Dumitrescu se află în căutarea unui traducător pentru traducerea operelor domniei-sale.

Dl. scriitor Stefan Dumitrescu poate fi contactat la adresa de email stefandumitrescu@yahoo.com 

(Anunţ postat în ianuarie 2011, cu acordul scriitorului.)

Ștefan Dumitrescu (n. 24 aprilie 1950, Valea Mare, județul Vâlcea) este un scriitor român contemporan, publicând o operă impresionată ca număr, dar și ca gen literar. A urmat Facultatea de Filosofie a Universității din București în perioada 1969 – 1973. S-a remarcat deopotrivă ca poet, prozator, dramaturg, eseist, critic și istoric literar, filozof și analist politic. Scrierile sale au devenit foarte căutate și citite mai ales după câștigarea unui concurs, care i-a dat dreptul de a continua romanul lui Marin Preda, Delirul, vol I. Prin publicarea volumului II, apărut în anul 2004, la Editura Fortuna, a fost atins apogeul stilului său literar clasic. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și președinte al Asociației Biroul de Viitorologie București. De asemenea, a obținut diploma Revistei de Artă și Cultură „Iosif Vulcan” din Australia.

Puteţi consulta site-ul scriitorului la adresa următoare: http://stefandumitrescu.sapte.ro/
Iar aici aveţi la dispoziţie un interviu cu scriitorul Ştefan Dumitrescu: http://1traducator.blogspot.com/2011/01/dialoguri-privilegiate-interviu-cu.html