 |
| sursa foto |
“Producţia primului serial românesc despre daci şi romani, „Getae“, este în pericol – pentru a doua oară – de a nu mai vedea lumina ecranului. Realizatorii au dezvăluit că episodul-pilot a fost abandonat din nou de cei din echipa de filmare.
Într-un comunicat oficial postat pe pagina de Facebook, echipa Getae anunţa că a ajuns într-un impas cu producţia. Singura soluţie pentru finalizarea proiectului, salutat cu deosebit entuziasm la debut, este campania de strângere de fonduri, pe care realizatorii o vor demara luna aceasta.
Iată comunicatul integral transmis de Getae:
„Comunicat Oficial «Getae: Superstiţii şi Război»
Din păcate, după un an de zile de efort intens, am ajuns într-un impas financiar cu producţia episodului pilot. În prezent există 35 de minute de material final (din 48 necesare pilotului) dar care nu vor fi niciodată difuzate din cauza unei revolte a câtorva oameni din echipă iniţială, care au refuzat să-şi dea acordul pentru difuzare (cu toate că ne-am înţeles altfel de la bun început).
În ianuarie 2017, după lansarea teaserului care a obţinut aproape 500 mii views în 12 ore, o parte din echipă s-a răsculat având anumite pretenţii care nu făceau obiectul participării lor în proiectul GETAE. În acel moment mai aveam de filmat două scene (luptă şi consiliul dinaintea bătăliei). În Februarie 2017 am reformat echipă şi am decis să refilmăm tot pilotul în perioadă iunie-iulie 2017.
Cu un casting parţial nou şi mult mai bun, cu o echipă mult extinsă, am început antrenamentele/repetiţiile şi pregătirile alături de nume uriaşe din teatrul şi filmul românesc.
În iunie, anumiţi parteneri nu şi-au ţinut promisiunile contractuale şi astfel s-au amânat filmările pentru care 30 de oameni s-au antrenat zi de zi, au repetat/pregătit, şi-au luat liber şi şi-au anulat vacanţe.
În iulie, pe ultima sută de metri şi în al doisprezecelea ceas eram pregătiţi în sfârşit să refilmăm şi să fie gata totul până în august. Am întâmpinat răutăţi, dificultăţi, opoziţie şi astfel s-a amânat pentru ultima oară refilmarea pilotului.
Până acum s-au investit peste 20.000 euro în această producţie şi mult, foarte mult timp şi pasiune. Suma este infimă pentru un film de acest calibru, dar sunt bani de acasă şi contează mult. Am filmat zeci de zile în perioadă septembrie-decembrie 2016, uneori cu peste 100 de oameni pe platou, timp de zile întregi-câte 12-15 ore pe zi…, dar în zadar.
Materialul arată decent, noi suntem mulţumiţi de calitatea sa pentru un episod pilot, dar aşa cum am specificat nu poate fi difuzat din cauza unor "oameni buni". Ar fi fost difuzabil fără doar şi poate.
În prezent, singura opţiune pentru a refilma şi difuza în sfârşit primul episod al serialului GETAE este o campanie de crowdfund pe care intenţionam să o lansăm în următoarele 30 de zile. Este singură variantă viabilă prin care publicul poate participă activ la finanţarea şi producţia total independenţa a unui serial istoric românesc, bazat pe întâmplări reale.
Noi putem realiza GETAE, materialul existent dovedeşte deja acest lucru oricui.
Vă asigurăm că regretăm cel mai mult efortul celor 6 luni de producţie şi postproducţie, este muncă şi pasiunea noastră. Cândva, acest serial va fi realizat în mod garantat-nu renunţăm. Singura necunoscută este dacă în 2017 cu susţinerea publicului într-o campanie de finanţare…. sau mai târziu când vom găsi resursele adecvate producţiei.
Echipa Getae“
„Românii, veşnic dezbinaţi şi fără caracter“
Reacţiile de susţinere au curs pe pagina de Facebook. Cel mai apreciat punct de vedere a fost exprimat de un constănţean, Sorin Popescu, care scrie: „Românii, veşnic dezbinaţi şi fără caracter. Cei care au dezbinat echipa sunt nişte oameni lipsiţi de caracter! În loc să continui un proiect românesc pe un domeniu unde chiar e mare nevoie, îţi iei jucăriile şi pleci acasă. Pur şi simplu nu ai cu cine. Televiziunile mari şi unele vândute străinilor (protv) în loc să facă seriale de retardaţi (las fierbinţi şi atletico textila) mai bine ar lucra pe proiecte legate de dezvoltarea culturii româneşti. Un film istoric e o comoară pentru poporul ăsta!“. El dă şi un sfat celor de la Getae: „Când începeţi campania de crowdfunding, mediatizaţi mult proiectul. Explicaţi-l, faceţi cunoscut subiectul şi veridicitatea istorică a întâmplărilor. Dacă proiectul este unul istoric, compatibil cu realitatea, sunt convins că veţi avea mult mai mult sprijin“.
Irina Viorica Covali regretă situaţia la care s-a ajuns, din nou: „Un serial cu un mare potential. Din pacate, se pare ca istoricul nostru, desi bogat, nu este apreciat atat cat ar trebui. Cu siguranta exista material pentru scenarii care ar putea concura cu seriale de succes ca Vikings, Dinastia Tudorilor si altele. Dar filmele romanesti din ultimul timp tratează subiecte care, după părerea mea, plaseaza producţia românească undeva în josul listei. Păcat“. Lucian Cocoloş întreabă dacă n-ar fi o soluţie difuzarea episodului-pilot chiar şi aşa, neterminat, pentru ca publicul să fie îndemnat să contribuie la finanţare dacă vrea să vadă şi continuarea. „Publicul doreşte mult-mult să vadă acest episod.. Potenţialul e mare şi sunt sigur că spectatorii vor ajuta“.
„Doar echipa noastră detine materialul integral pentru toate sesiunile de filmare. O mica parte a mai circulat si prin cercuri interne, dar controlat. Nu dorim sa ne facem reclama impotriva vointei altora. Suntem mai buni de atat, putem mai mult“, şi-a exprimat opinia echipa de realizatori de la Getae.
Istoria frământată a geto-dacilor din film
Episodul-pilot al producţiei „Geto-dacii. Superstiţii şi război“, realizată de Carpathian Pictures, trebuia să fie difuzat în primăvara anului 2017. Dacă totul mergea conform planului, o dublă premieră urma să se înregistreze în România în această primăvară. Serialul istoric dedicat geto-dacilor era programat să fie difuzat la o televiziune naţională, după o pauză de câteva decenii de la turnarea unor producţii cu caracter naţionalist, precum „Dacii“ (1967, Sergiu Nicolaescu), „Columna“ (1968, Mircea Drăgan) şi „Burebista” (Gheorghe Vitanidis, 1980).
„Geto-dacii. Superstiţii şi război“ este primul serial românesc şi prima producţie autohtonă de acest gen apărută după 1989. Prin serialul conceput de Casa de Producţie Carpathian Pictures în colaborare cu Naţional TV se doreşte reconstituirea unor timpuri care constituie pentru români motiv de mândrie naţională.
Povestea începe în anul 80 e.n., la sud de Carpaţi, în tribul getic condus de bătrânul taraboste Zuras, care are trei fii: Brassus, Davos şi Vezina. Geţii se luptă cu triburile care au făcut pact cu romanii, iar după victoria asupra Buradavensilor, ei găsesc o comoară fabuloasă. În urma unui vis premonitoriu al tatălui său, Vezina preia conducerea tribului său şi ajunge lider al geţilor, devenind principalul aliat al lui Diurpaneus – cel care avea să fie cunoscut ca Decebal, ultimul rege al dacilor.
Sezonul 1 din serial va culmina cu lupta de la Tapae din anul 87 e.n., în care puternicii romani vor fi spulberaţi de curajoşii geto-daci. Mare parte din filmările episodului-pilot, proiectat a fi difuzat în luna martie la postul Naţional TV, au fost făcute în Dobrogea, acolo unde vor fi turnate şi următoarele episoade din primul sezon. Dacă va fi un succes, serialul va continua cu alte sezoane. Până atunci, echipa „Geto-dacilor“ se pregăteşte să se mute la Medgidia unde, pe malul Canalului Dunăre-Marea Neagră, lângă Stadionul Olimpic „Iftimie Ilisei“, vor fi săpate tranşee şi vor fi înălţate palisade pentru scenele unei lupte crâncene. Dacă vremea va permite, filmările încep în februarie.
Un „Braveheart“ al României
Scenaristul, regizorul şi coproducătorul Florin Anghel (32 ani), fondatorul Carpathian Pictures, spune că este un vis din copilărie să realizeze filme istorice. Originar din Feteşti, cineastul lucrează de câţiva ani la producţii despre voievozii neamului, cum ar fi „Basarabii“. Autodidact în cinematografie şi pasionat de istorie, Anghel susţine că vrea să facă din „Geto-daci“ un „Braveheart“ al României.
„La Revoluţia din 1989, eu eram pionier. Fac parte din ultima promoţie care a învăţat istorie la şcoală după manualele vechi, astfel că am cunoscut trecutul cu ochi de copil şi am crescut visând la legendele şi faptele de vitejie ale strămoşilor noştri. Filmul «Braveheart», al lui Mel Gibson, este pentru mine un etalon în materie“, mărturiseşte cineastul.
Producătorul mai spune că a rezolvat cu partea financiară, dar se află la faza provocării mentale, când cei implicaţi în realizarea serialului trebuie să treacă peste toate obstacolele. Florin Anghel spune că echipa lui este foarte motivată să răzbească. „Ne gândim şi la potenţialul pe care l-ar crea aceste filme. Toată emulaţia care se naşte în locurile unde filmăm, oportunităţile pentru comunitate, locuri de muncă temporare sau permanente, interesul turistic – oamenii vor avea o pâine de pus pe masă.
Suntem hotărâţi să învingem. Pentru România, istoria este o resursă impresionantă care poate fi folosită în interes naţional. Asta ar trebui să facem, să valorificăm această resursă“, afirmă Florin Anghel.
Dacii şi romanii
Din distribuţia episodului-pilot fac parte actori necunoscuţi publicului, profesionişti sau amatori. Distribuţia a fost susţinută de corpul figuranţilor, compus din asociaţii de reconstituire istorică, în care Asociaţia Culturală Tomis, al cărui membru este Florin Anghel, are un rol de bază în desfăşurarea filmărilor. Membrii asociaţiei apar de la primele scene ale serialului, iar unul dintre ei joacă rolul fratelui cel mare al lui Vezina, Brassus.
„Dacii“ şi „romanii“ de la Constanţa au recuzita proprie cu care participă la manifestări dedicate istoriei antice, în ţară şi peste hotare. Sunt oameni cu diverse ocupaţii (manageri, şefi de gară, scafandri, liceeni, studenţi), de vârste diferite (15-57 ani), care au două preocupări comune: istoria şi actoria. Să intri în hainele unor strămoşi este pentru ei plăcerea care-i însufleţeşte, cu care-şi ocupă timpul liber, pe care altfel l-ar pierde la televizor.
Dacul este marinar de profesie, romanul este aviator
Marinarul Radu Florin Covaliu (42 ani) este liderul celor 75 membri ai Asociaţiei Culturale Tomis (ACT). În micul său atelier de acasă este meşterită şi întreţinută recuzita asociaţiei: cămăşile, tunicile, încălţările, platoşele, scuturile, coifurile, săbiile încovoiate etc. Materialele sunt cumpărate de la producători, iar unele obiecte, care necesită prelucrare cu dispozitive speciale, sunt comandate din Germania. Îşi alcătuiesc singuri costumaţia, care trebuie să arate cât mai autentic, în respectul adevărului istoric. Vestimentaţia şi armele din dotare vor fi văzute în serial, unde toţi romanii sunt întruchipaţi de oamenii de la Constanţa.
În serialul „Geto-dacilor“, marinarul Radu îşi joacă rolul preferat, de căpetenie dacică, pe nume Tarbus. Colegul său de la ACT, Gabriel Lupaşcu, aviator la Baza Aeriană de la „Mihail Kogălniceanu“, este comandant roman. Statura sa impozantă devine înfricoşătoare când aviatorul îmbracă ţinuta de războinic şi ridică scutul greu de 10 kilograme. „O scenă a trebuit trasă de zece ori până când regizorul s-a declarat mulţumit. Era un frig de minus 5 grade Celsius, am stat ore nemişcaţi, în atmosfera de platou, iar la final abia am putut duce scutul la piept. Pare uşor, dar nu e“, recunoaşte Gabriel.
Bucate după reţetele lui Apicius
Membrii Asociaţiei Culturală Tomis (ACT) se află sub îndrumarea Muzeului Militar Ferdinand I din Constanţa, ai căror coordonatori le-au pus la dispoziţie un spaţiu pentru păstrarea recuzitei. Costin Scurtu, directorul muzeului, îi ajută pe voluntarii ACT cu materiale documentare pentru a se prezenta cât mai bine în faţa publicului. Fiecare contribuie cu propriile resurse la tabloul general: de la apariţie, până la hrana specifică acelor timpuri, preparată după reţetele lui Apicius, bogatul gurmand roman care a trăit pentru desfătarea simţurilor.”[1]
articol preluat de pe site-ul: dzr.org